Capitolul 1. Să înceapă şcoala !


A fost de ajuns doar o singură secundă . Timpul se opreşte in loc, nimeni nu mai există în jur doar tu şi aceea persoană . Explodează din inima ta şi toată bucuria ţi se adună pe faţa într-un zâmbet. Nu exista cuvinte pentru a-l descrie .
Toate au un început , în acest caz povestea începe într-o toamnă când absolvenţi ciclului gimnazial devin boboci . Începe un nou drum : noi colegi ,noi prieteni , dar şi multe de învaţat . Razele calde ale toamnei încălzesc uşor pământul . Atmosfera tomnatică încălzeşte şi inimile elevilor ,care astăzi îşi vor cunoaşte totodată şi noii diriginţi .
Konoha era puţin agitat . Într-un mic apartament ceasul suna neîncetat dar o mână firava îl opreşte . Se opreşte puţin , trage draperiile , iar soarele inundă camera cu ale sale raze subţiri. Aici locuia o tânără de 15 ani, care se numea Sakura. . Părul lung şi îngrijit era de culoare roz , iar ochii de un verde adânc străluceau adamantin . Bineînţeles că urma siesta de dimineaţă după care îmbracă uniforma . Fusta îi venea comod , nu era nici prea scurtă nici prea lungă , undeva deaspura genunchiului. Cămaşa albă si vesta în carouri roşii erau completate de cravată .Părul l-a prins în două codiţe. Acum totul era gata , ghiodanul era pregătit . Deodată sună telefonul:
-Neatza ,bobociţo !!! , spune încântată Hinata .
-Neatza ! Ce faci , eşti gata ?
-Imediat ajung . Dar tu eşti gata ?
-Acum mă încălţam . Ne vedem în careu ! Bye bye !
-Pupici ! Pa !
Imediat îşi încalţă balerini albi şi porneşte în grabă spre liceu . Drumul era presărat cu frunze ruginii , iar mireasma poamelor ce atârnau de ramurile copacilor se simţea pretutindeni .
Ajunsă în faţa liceului observă mulţimea de elevii îmbrăcaţi la patru ace în uniformă . Toţi erau fericiţi şi aşteptau ca festivitatea de deschidere să înceapă . Doar o mică întârziere datorată portarului numit şi nea’ Petrică , care îl înlocuia pe responsabilul cu sunetul .
-Nea’ Petrică, amu’ faci pe electricianul ? râdeau în hohote elevii .
- No mă copii că eu am încurcat firu’ ăla roşu cu aşiala albastru , spune râzând portarul .
Din mulţimea înghesuită Sakura le zăreşte pe Hinata , Ino si Tenten , cele mai bune prietene ale ei . Toate bune şi frumoase , iar festivitate începe . Urmează discrusrui lungi prezentate de directoarea şcolii , timp în care elevii chicotesc şi comentează vestimentaţia tuturor profesorilor . Boboceii mai puţin cunoscători stăteau deoparte şi îl ascultau pe părinte care ura tuturor elevilor un an plin de succese . Tocmai ce se anunţă viitoarele clase . Elevii stau cu sufletul la gură să afle în ce clasă îşi vor petrece cei patru ani de liceu .
9 A , 9 B , 9 C , 9 D , 9 E , 9 F , 9 G , 9H , 9 J ... Tocamai ce află Sakura că va fi în aceeaşi clasă împreuna cu cele tei prietene . Dirgintele Kakashi , profesor de biologie ,mai avea câţiva ani şi ieşea la pensie ,lucru evident datorită părului său gri . Asta ar fi fost ultima sa promoţie . Aşadar , elevii clasei a 9-a J , în frunte cu dirigintele lor , intră în clasă şi toţi elevii se aşează în bănci . Pentru Sakura cam toţi colegii îi erau străini . Marea majoritate venind din alte sate . Contextul acesta îi oferea un prilej de a cunoaşte o mulţime de persoane din alte medii . Toate păreau normale, banale, lipsite de gust si viaţă când ...

Prima,prima !

Mi se pare forte frumos ficul, la fel si ideea. Imi place cum ai descris prima zi de scoala in viata unui licean.

Astept nextul cat mai repede. :o3

Te pup dulce.

DE CE?DE CE?DE CE?
DE CE MA TI IN SUSPANS?
BUNA.
IMI PLACE FICUL TAU.
IL ADOR
DAR NU IMI PLACE CA MA TI IN SUSPANS
SI TE MAI INTREB O DATA:DE CE?
CE TIAM FACUT?
DE CE VREI SA MOR DE CURIOZIITATE? :><:
OOPS,PULSUL INCETINESTE,RESPIRTIA MI SE TAIE
PLAMANI CEDEAZA
PICIOARELE SA INMOAIE
SI MOR. :><:
VREI SA EVITI ASTA?
PUNE NEXT-UL.

cand..............???????????????cucu a intrat in copac nu?nextul repede sau te bat ne lasi in aer asa sa plutim plutim plutim ca niste nori?ok deki ficul=extraordinar autoarea=extraordinara fic pana km=extraordinar si next??????=bataia pentru autoare dak nu il aduce repede

DE CE?DE CE?DE CE?
DE CE MA TI IN SUSPANS?
BUNA.
IMI PLACE FICUL TAU.
IL ADOR
DAR NU IMI PLACE CA MA TI IN SUSPANS
SI TE MAI INTREB O DATA:DE CE?
CE TIAM FACUT?
DE CE VREI SA MOR DE CURIOZIITATE? :><:
OOPS,PULSUL INCETINESTE,RESPIRTIA MI SE TAIE
PLAMANI CEDEAZA
PICIOARELE SA INMOAIE
SI MOR. :><:
VREI SA EVITI ASTA?
PUNE NEXT-UL.



Cum a spus si ea am facut stop cardiac cand am vazut ca nu mai e continuarea
te rog frumos pune nextul
si anunta-ma si pe mine

Capitolul 2. Broaştele

Nea’ Petrică îşi face intrarea fulgerător îmipedicându-se de prag. Nu te puteai abţine să nu râzi mai ales când îl vedeai cum încearcă să se ridice de pe podea şi apoi îşi potrivea salopeta .
-Au dispărut broaştele !
-Din nou ? Întreabă dirigintele Kakashi .
-Da’ păi nu-s eu di vină ! Dumneatale eşti că ai lăsat laboratorul deschis şi copii de clasa a 5-a au intrat şi le-au dat drumul că au crezut că sunt de jucărie .
-Va să zică tot eu-s de vină . Da lasă asta …
-Stai nemişcat !
-Ce ?!
-E o broască pe capu’ matale !
- Dă-o jos ! Dă-o jos ! Dă-o jos !
- Stai ,măi, uite că ai speriat-o !
-Încotro s-a dus ? se întreabă clasa .
-Uite-o pe geam !
-Ba nu ! E pe banca Hinatei !
-Ba nu ! E pe catedră!
-Ba nu ! E…
-E în salopeta mea !!! Strigă panicat nea’ Petrică !
Tot ce mai era nevoie era un casetofon şi un CD cu muzică de Michael Jackson ! Nea’ Petrică executa mişcările perfect . Într-un final broasca cea nărăvaşă a fost prinsă . Nea’ Petrică iese bucuros cu broasca in mână dar oftând gândindu-se ’Oare unde mama naibii sunt şi celelalte ? ’
Revenind la clasa noastră lucrurile stăteau destul de bine . Dirigintele citeşte regulamentul de ordine interioară ,iar elevii scriu mesaje pe telefon . În timp ce Sakura scria de zor la mesaje , un coleg de clasă se uită insistent şi curios la ea , tânăr blond cu ochi albaştri …hmm … aspect care trădează expresia de tâmp de pe faţă. Hinata şi Ino erau atât de plictisite încât îşi trimite-au mesaje una alteia . Ten Ten era o elevă foarte silitoare dar totodată şi foarte plictisită . Colegul ei de bancă Lee era mai mereu cu nasul în cărţi si la decolteurile fetelor de clasa a 12-a. Neji este un mare tocilar . Shino este foarte ciudat , el nu face mai nimic . Kiba şi potaia sa Akamaru dorm de zor.La fel face şi Shikamaru doar că este trezit din 2 în 2 minute de către , fomistul clasei, Chouji care îl întreabă’Vrei chips?’.Gaara desena pe bancă în timp ce colegul lui de bancă Kankuro,fiind în echipa de teatru a şcolii, se juca cu nişte marionete ,iar Temari îşi făcea unghiile. Să nu îl uităm şi pe Sasuke care asculta muzică ...
-Clasa a 9-a aţi fost atenţi la ce v-am citit eu ?!
-Da …
Ringggggg !!!!
Toată lumea pleacă acasă asteptând ziua de mâine când , practic , începe şcoala în adevăratul sens al cuvântului . Elevii sunt nerabdători .
Seara…
Luminile în liceu se sting .Totul e cuprins de întuneric şi tăcere .
…
-Oac , oac , oac !
-Broscuţelor, unde v-aţi ascuns ?! Veniţi la nea’ Petrică ... Am ceva bun pentru voi !

OFFFFFFFF!!!!!!!!
IAR SUSPANS???????
CE TREBUIE SA MAI ZIC?????
SA TE IMPLOR???????
PUNE CAPITOLE MA LUNGI CA DE NU....
HEHE,O SA AI TOATA FAMILIA MOARTA... :><:
IN CHINURI GROAZNICE.
ASA CA PUNE NEXT-UL.
REPEDE!!!!!!!!!!!

Banuiesc ca ai trecut prin clasa a 9a,nu? :))

Foarte dragut, si amuzant capitolul. <3

Pune nextul cat mai repedee. :o3

Te pup.

ok capitolul am ramas in aer ca nu am prea inteles despre ce e vorba....saracul nea`Petrica!:)):)):))la asta chiar am ras si astept nextul care o va include sper si pe Sakura......si ne-ai lasat iar in suspans cu ceva bunul pe care nea`Petrica il avea pentru broaste

Foarte incitant nextul
mersi ca m-ai anuntat
data viitoare fa si tu capitolele mai lungi


pupici si bafta

Capitolul 3 . Cupidonii săltăreţi .

Dimineaţa începe în forţă ! Ora 7 ,sună ceasul . Trezirea ! Drepţi ! Dar nici soarele nu răsărise şi boboceii erau deja în picioare ...mai mult sau mai puţin . Uni deja s-au îmbrăcat ,iar alţii caută clanţa uşii de la dormitor .
Dimineaţa, doamne directoare Tsunade îl găseşte pe nea’ Petrică întins pe jos chiar în faţa biroului ei .
-Scoală !
Directoarea nu băgă de seamă că vreo 10 broscuţe orăcăiau pe biroul ei .
-Scapă de ele imediat .
-Da, da numai o secundă ...
Îşi potriveşte bine salopeta şi se avântă pe birou ...Hooooop ! Boom ! Birul se face praf , iar broscuţele ... Sar când în stânga când în dreapta .
Profesorul de sport , Guy , descide uşa :
-Doamnă directoare v-am adus ... Ce mama naibii se petrece aici ?!
-Nu sta şi te uită ajută-ne să le prindem şi închide uşa aia !
-Prea târziu ! Broaştele au ieşit deja .
Oac oac oac oac oac . Holul orăcăia ! Sakura tocmai în acel moment mergea pe hol îndreptându-se spre clasă când este atacată de o armată de 10 broaşte .
-Ooooo nu ! Plecaţi , plecaţi, plecaţi !
Alerga cât o ţineau picioarele , iar Nea’ Petrică şi directoarea Tsunade erau pe urma lor .
Porfesorul de sport Guy se uita nedumerit în urma lor .
-Scăpaţi-mă de ele ! ,strigă Sakura .
Pas pas pas şi un pas greşit şi se împiedică ...Şi-a prins-o !
-Eşti bine ?! , o întreabă Sasuke .
-Da ...
Cea mai mare dezamăgire pentru celelalte fete .
-Dintre toate tocmai ea ?!!
Ce ...S-au stricat toate ceasurile de pe pământ ?! Nu mai funcţionează . S-a oprit timpul .
În sfârşit privirile celor doi s-au aflat . Inima ei s-a oprit , iar faţa a început să se înroşească trandafiriu . Ochii celor doi sclipeau adamantin ,dar au fost întrerupţi oarecum:
-Copii , sunteţi bine ? , întreabă Petrică.
-Da , suntem bine !
-Bun ! M-am cam săturat de broaştele astea ! Toată noaptea n-am putut să dorm de grija voastră !
Îşi aranjează salopeta , se încinge cu o curea , îşi pune o pungă pe cap cu găuri pentru ochi , răstoarnă masa unde era aşezată creta şi spune :
-Toată lumea la pământ !
Sasuke o ia pe Sakura deoparte îndreptându-se spre clasă , iar directoarea şi nea’Petrică au rămas pe hol .
-Puşca şi cureaua lată ...Ce bărbat eram o dată ...Cutreieram prin munţi şi văăăăăi ...
Numai ce termină de zis şi le prinde pe toate în plasă . Elevii ce se ocupau cu ziarul liceului numai decât şi-au scos aparatele de fotografiat şi i-au făcut câte o poză ’eroului’
Să revenim uşor la boboceii noştri care au ajuns în clasă .
Intră în clasă şi Sakura salută :
-Neatza !
-Neatza ! ,răspunde clasa .
-Ce avem prima oră ? Biologie, nu ?
- Da ...
Elevii au început să se adune şi imediat se sună . Trec cam 15 minute , iar profu’ nu mai apărea . În sfârşit bocăne cineva la uşă .

Hai de repede cu next-ul.
Te rog!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!1

SUPERB
ESTE , NICI NU MAI POT SA VORBESC , DECAT SA TASTEZ

PUNE NEXTUL REPEJOR SI PLEASE ANUNTA-MA


PUPICI SI BAFTA

Alt capitol genial

Ador ficul tau

Sunt chiar curioasa cine intra pe usa! Mai ales ca e ora de biologia, ceea ce e si titlul deci acolo ar trebui sa fie punctul culminant

Sa ma anunti cand pui nextul te rog

Te`am pupat scumpo.

Capitolul 4 . Un foarte vechi amic ...

-Buna dimineaţa ,copii!, spuse Kakashi .
-Aţi întârziat !!!
-M-a rugat o bătrânică să o ajut să teracă strada .
-Hmm...Aţi spus că aveţi o surpriză pentru noi !
- Da da . Am zis că mergem în laborator .
Toţi se îndreaptă către laborator unde profesorul îi invită să ia loc . Naruto se apropie încet :
-Sakura , nu vrei să stai lângă mine ? înterabă Naruto .
- Nu . Cred că îmi găsesc un loc ... Uite acolo,lângă Hinata! Scuze ...
- Nu-i nimic . Data viitoare sunt numai al tău !
-Gata linişte ! Începem azi cu celula ...blah blah ....blah blah ... A da ...
-Ce ?
-Vreau să vă fac cunoştiinţă cu unul dintre cei mai buni prieteni ai mei ,un model în viaţă , tânăr şi capabil să vă ajute să învăţaţi totul despre corpul uman , un drag şi foarte vechi amic , aş putea spune că sunt cam de o vârstă cu el , ne cunoaştem din ...
-Domn’ profesor !
- Da ! . Vi-l prezint pe amicul meu Costică scheletul !
...
- De ce râdeţi ? Ce credeţi că nu sunt destul de cool ca să am prieteni vii ? Sau credeţi că mai am puţin şi dau şi eu ordu’ popii ?
Printre toate râsetele nimeni nu observă nici acum dar nici la incidentul cu broaştele din clasă că un anumit coleg de clasă cu păr negru şi ochi căprui se uita la o anumită colegă cu păr roz şi ochii verzi .Parcă nu puteau aşa uşor să uite ...
Clasa râdea în hohote .
-Râdeţi voi , râdeţi ;dar să vă văd eu la test ce mai ziceţi !
-Nici o problemă !
-Naruto , poate de data asta o să scrii mai mult decât numele tău şi data ! Ah, îmi aminteşti de mine pe vremea când eram tânăr ...
-Aţi fost tânăr ?
*FlashBack*
Pantaloni scurţi , cravată , insignă de pionier :
-Tovarăşe profesor , mă scuzaţi c-am înârziat dar am ajutat o bunicuţă să treacă strada.
-Domnule elev Kakashi , matale ajuţi toate bunicile să treacă strada sau ajuţi aceeaşi bunică mereu ? Ia să văd eu ce ştii pentru azi ... Zii ... Câte tipuri de celule cunoşti ?
- Păi e ... a ...
-Dute-n bancă ai nota 2 .
-Dar, tovarăşe profesor ! Voi învăţa pentru data viitoare . Vă promit ! Într-o zi voi deveni un om de ştiinţă celebru .
- La ce odraslă eşti să ferescă Domnul Dumnezeu . Păi... nici profesor nu ajungi .
*EndFlashBack*
-Şi cum aţi ajuns profesor ?!
-Vă zic altădată că uite acuma s-a sunat ...
Ringgggggg !
Ora se termină, iar copii merg spre clasă nu înainte de a face fiecare câte o poză cu Costică .
Să fie doar gândul că profesorul Kakashi a purtat pantaloni scurţi şi că a mai luat şi un 2 la biologie sau altceva o făcea pe Sakura să zâmbească . Se uita toată ora la Sasuke fără să îi pese câtuşi de puţin de ore .
În pauze lucrurile stăteau puţin altfel . Uneori îl urmărea şi se uita lung , alteori îl privea doar de departe . Oare îi ajungea atât ? Nici măcar să îi spună un cuvânt nu putea. La mese , în pauza de masă se mulţumea doar cu un covrig . Poate nu vroia să se îngraşe sau nu îi era foame sau privirea aceea lungă ţinea şi de foame ?!
-Îmi dai te rog ketchup-ul ?
Vocea suna cunoscută şi totuşi pe un ton atât de blând ...Era Sasuke care o întrebă pe Sakura .
-D....a .... Ia-l ....Uite-l !
El se întoarse cu spatele şi plecă lăsând-o pe ea cu privirea încremenită . Doar pentru că cineva te înterabă dacă îi dai sau nu ketchp-ul nu înseamnă mai nimic . Pentru unii însă nu e chiar aşa !
Pauza nu era însă pe terminate . Mai avea timp să îi mai spună ceva . Doar doar să ştie şi el ce vrea ea să îi spună pentru că singur nu şi-ar fi dat seama . Curaj , voinţă , trage aer în piept şi porneşte înainte cu un gând . Poate toate cele ascunse până acum vor ieşi la iveală şi poate se va termina cu bine şi chiar de nu ar fi aşa, măcar va ştii ce simte şi el pentru ea.
Sasuke stă pe o bancă din curtea liceului şi citea o carte .Cu paşi mărunţi se apropie ...

Hei , am trecut si eu pe aici
este superba continuarea
mersi de anunt
ca de obicei, data viitoare anunta-ma

pupici si bafta !!!!!!!!!!!

E MINUNAT
IMI PLACE SI ASTEPT CU DRAG NEXT-UL
PWP
PWP
PWP
PWP
PWP

Capitolul 5 . Ce să şi faci ?

-Sasuke , sasuke ! Mon amigo , mon amie , ma camarade , my friend , the best , cel mai tare ...
-Spune o dată ce vrei , Naruto !
-Dă-mi şi mie tema la mate ! Mă ascultă azi şi nu mi-am scris .
-Ah , serios ! Bine ...Ia-o de pe banca mea !
-Vai mersi mersi mersi mersi ! Cum pot să-ţi mulţumesc ?!
-Doar ia tema aia şi dute !
Iar se aude clopoţelul şi Sasuke se ridică de pe bancă . Cine să fi observat că o anumită colegă de clasă l-a privit în tot acest timp pe furiş . Ar fi vrut să îi sună ceva , dar se abţinea ca şi dăţile trecute . Acum toţi merg spre clasă .
Elevii se asează în bănci . Profesorul de matematică intră şi se aşează la catedră . Naruto devine nervos , nu avea note prea bune , iar matematica nu era punctul lui forte .
-Ia să vedem cui să îi punem noi o notă , zicea profesorul cu un zâmbet enervant pe faţă .
Naruto se ruga în gâd ’ Nu mie ! Nu mie ! Nu mie !’
-Naruto ...
-Nu e aici ... zice însuşi Naruto .
-Dacă nu e aici atunci unde e ?! Nu încerca să te ascunzi că nu merge . Te ştiu prea bine , hai la tablă .
-Da...
-Scrie acolo : ...
După 10 minute de stat la tablă Naruto nu scrise nimic .
-Nu ştii nimic ?
- NU !!!
- Dute la loc ai nota 2 pe ziua de azi .
În pauză ...
-Te rog , Sakura !
-Nu !
-Te rog frumos, Sakura !
-Am zis nu !
Degeaba se ruga Naruto la Sakura să îl ajute la matematică ea nu şi nu . Sărăcuţul chiar nu ştia nimic şi cui să ceară ajutor dacă nu colegei sale ?
-Te rog frumos din suflet, din inimioară ! Eu-s prost nu ştiu nimic mi se amestecă cifrele în cap ...
-Fie, fie ... in week-end te ajut .
-Bine bine ! Mulţumesc , mulţumesc , mulţumesc !
Hinata o înterabă pe Sakura :
-Eşti ocupată în week-end ?
-Parţial ...
-Bun . Că mă gândeam să mergem şi noi undeva la un film ...
-Bun aşa ! Mergem !
-Şi cu Ino ?
-Şi cu Ino .
-Da’ să nu uiţi !
-Nu uit !
Doar învăţat credeţi că era în capul boboceilor ? Nici pomeneală ... Aşteptau să vină week-end-ul ; să se mai distreze puţin ...
Hai să dăm o raită la anunţuri . Ce să fie ?! S-au cam adunat ce-i drept în ultima vreme o mulţime de bobocei ca să se intereseze de nişte activităţi . Privind curioşi la toate anunţurile se loveau şi se îmbânceau doar ca să poată să citească măcar un anunţ .
-Ia uite ! Concurs de cântat ! , spune încântată Hinata .
-Şi te duci ?, o întrabă Ino .
-Eu ...nu ...
-Haide ! Te-am auzit şi am văzut că ai voce !
- Nu cred că ...
-Nu mai fii aşa . Te duci şi gata ! Nu ai nimic de pierdut !
-Fie am să merg ...
Club de teatru , club de desen , corul şcolii etc ...Aveai din ce alge numai timp să ai .
-Sakura ,te interesează vreunul ?întreabă Hinata .
-Deocamdată nu .
Doar puţini dintre boboceii noştri aveau de gând să facă ceva . Unii preferau să doarmă ori să stea .
Două fete se îndreaptă spre panou . Una avea în mână nişte foi , iar cealaltă nişte lipici .
-Vă rugăm daţi-vă puţin la o parte ! ,
Un nou afiş ... Oare despre ce să fie vorba ... ?