Hello am "aterizat" si eu pe aici'sa [ cum spune si Nea'Petrica ] & vreau sa iti zic ca este cel mai "funny" fic pe care l'am citit iar aici pare sa fie Nea'Petrica "eroul nostru" [ pers. princ. ] nu SasuSaku dar sunt sigura ca in curand va fi si mai multa doza de SasuSaku astept nextu cu nerabdare

Te PooP doolce

Foarte amuzat, imi place sa citesc acest fic, ma face sa rad de fiecare data. Tineo tot asa. Spor la scis!

Imi place foarte moolt grabestete sa scrii urmatoruu:o3SUCCES

Îmi cer milioane de scuze pentru aşteptare . Nici nu vă închipuiţi cât de ocupată am fost ! Lectură plăcuta :D !

Capitolul 16 . Se lasă cu plâns şi râs



-Avem în mână , în acest plic , pe această foaie numele norocoşilor câştigători !

Şi îi vom anunţa dar nu înainte de ale mulţumi sponosrilor noştri !

Urmează aşadar o listă luuungă şi deci timp şi pentru pariuri sau diferite discuţii pe tema ’’Cine va câştiga ?’’ . Părerile erau , şi de data aceasta împărţite . Unii au considerat că momentul pregătit de Naruto a fost cel mai tare ! Alţii spun că Ino e extraordinar de furmoasă şi etc,etc .

-Acum momentul aşteptat de toată lumea :decizia juriului . Aşadar câştigătorul mister boboc este ...

Offf tensiune ...

-Cine să fie oare ? ...

Sala striga în gura mare :

-Naruto !

-Sai !

-Nea ’Petrică !

Aaaa să nu credeţi că publicul striga pentru Nea'Petrică ca să îl încurajeze să câştige chiar dacă el nu participa . Îl striga de fapt cineva de la sunet că se blocase microfonul prezentatoarei !

Prezentatoarea trage aer puternic în piept şi spune :

-Câştigătorul este ... Sai !

Eh şi asta ... Naruto părea foarte supărat ...în sinea lui se considera încă un câştigător dar ... Juriul îl felicită pe Sai . Dar nu se opreşte aici pentru că noi încă mai avem de aflat cine este câştigătoarea titlului de miss boboc anul acesta .

-Şi câştigătoarea Miss boboc de anul acesta este ...Hinata !

Sakura era foarte bucuroasă . Prietena ei a câştigat ! De asemenea şi Naruto era foarte fericit pentru ea . Flori , diplome, panglici , paiete , coroniţe,strângeri de mână ...cortineele se trag după câteva minute de aplauze , iar spectatori se retrag spre casele lor.

Sasuke se face parcă nevăzut prin mulţime ,iar Sakura îl pierde din priviri . Ea se îndreaptă spre casă nu înainte de ai felicita pe Sai şi Hinata pentru performanţa lor .

Toţi păreau fericiţi şi se bucurau de reuşite colegilor mai puţin Nea’Petrică şi Naruto care stăteau îmbufnaţi .

-Nea’Petrică ?

-Ce-i ?

-Data viitoare voi fi mai bun ! ,spune Naruto cu zâmbetul pe buze şi plin de încredere încât aveai senzaţia că se aude în fundal aceea melodie înălţătoare...

-Care data viitoare ,măi băiete, că numai o dată vei fi boboc sau ... dacă mă uit mai atent la tine ... poate ne vedem şi la anu’ , spune Petrică râzând.

-Ce vrei să spui ?

-Nimic , nimic lasă ! spune Nea’Petrică încercând să-şi potolească râsul!



....



Sakura iese afară şi aştepta să vadă dacă nu iese şi el . Aveau aproape acelaşi drum.Se uită în stânga nimic , în dreapta nimic . Oftează adânc şi merge mai departe . Încă continuă să se uite ...

Ajunge acasă şi se pune în pat , obosită fiind după toate cele întâmplate . Stătea şi se uita la tavan . Avea din când în când vedenii : Îl vedea pe el urmărind monoton spectacolul , îl vedea prin mulţime în acel loc destinat invitaţilor , îl vedea parcă de departe prin mulţime cât aştepta la intrare , îl vedea peste tot în jurul ei , şi-l imagina undeva pe hol cât ea îl căuta ( când de fapt el era la toaleta cu Naruto) şi şi-l imagina ...

Iar se terzea, iar se uita la ceas, iar au mai trecut 15 minute ...

Se uită puţin pe fereastră şi vede că deja toamna era pe terminate. Ah!...şi toamna asta parcă îi răscolea acele amintiri ...

Am mai pregătit astăyi încă un capitol în semn de îmi pare rău că week-end-ul ăsta nu a mai fost :D ! Lectură plăcută !

Capitolul 17. Determinare



Ah!...Doamne ! Era sigură că a plecat cu altcineva acasă ... Începea să se gândească că poate are o altă prietenă ! Prostii ! Dar cine să ştie ? Nici eu nu ştiu şi dacă nu ştiu eu cum să ştie altcineva ?

Toamnă afară , toamnă înăuntru , toamnă şi în inima ei ! Toate amintirile ei şi tot ce ştia despre el erau ca purtate de vânt în mintea ei aşa cum sunt şi frunzele purtate de vânt pe afară . Şi cerul de ce era aşa de negru ? Vrea cumva să plouă iar ? Să nu cumva ... ! Ei dar de unde... iar a început să plouă ... De ce ofta întruna ? Cerul era atât de negru ! Se uită e fereastră şi vede blocul vecin ! Şi cerul atât de negru ... tot îl mai vede . Îl vede peste tot : stând pe pat , afară pe banca din faţa blocului... Dar nici nu plânge nici nu scoate vreun sunet ! Tace şi pace ! Încă se gândea !...

Doar ea ştia ce e în minte ei . Când mă gândesc ce înseamnă se îţi placă de cineva, să fii abia în primul an de liceu, să fie aceea dragoste inocentă de care doar aceia să se bucure de ea şi să nu se bucure acelea care şi-o trag pe la toate barurile încă de prin clasa a 5-a ; să nu îi poţi spune să stai şi să priveşti la tot spectacolul din jurul tău . Nu îi spui nimic că ai vrea parcă să nu îl răneşti sau să nici să mai vorbiţi . Vrei să încerci , vrei să te opreşti dar nu plângi, ci aştepţi !

Şi noaptea se lasă şi tot ploua afară ! Înearcă să doarmă dar prea mare era zgomotul picăturilor ce se loveau de fereastră ...

Dimineaţa era o binecuvântare ! Şi se scoală la auzul alarmei . Se uită în oglindă cu o privire încruntată care semănă mai mult a reproş ! Ce îşi reproşa ei însuşi era şi evident .... uniforma şi la drum . Şi pe drum tot se mai gândea. Mergea încet pe jos . Îşi număra paşii , nu se uita în jur la nimic . 1, 2, 3, 4, 5, 6, ... O maşină claxona atenţionând-o pentru că era pe cale să traverseze pe roşu ! Încă ploua şi ploua tare ! Stropii de ploaie răsunau în ureche , iar pe stradă se auzea ca un vuiet sunetul apei tercut de maşini .

Şi tot merge ...Avea ceva de mers . Nu era ca acele fete care vin din capitala, care merg la şcoală cu maşinile fraţilor mai mari cu maşinile prietenilor sau cu alte maşini de lux.; la şcoală îmbrăcate cum vor : cu tricouri care să le scoată tot ce aveau în evidenţă, colanţi sau alţi pantofi cu tocuri de 30 de cm .

Şi când ajunge prin dreptul şcolii îşi şterge lacrimile imaginare pe care le avea şi strigă în gând :

Eu nu am nevoie de maşini să merg la şcoală , eu nu am nevoie de haine sau machiaje care să mă facă să par sexy , eu nu am nevoie să fiu miss şi chiar nu aş avea nevoie de prieten dar parcă e ceva ... Deci dacă ar fi să fie o voi face pe altă cale decât o fac celelalte ! ...

foarte frumos ce sa zic imi pare rau ca abia acum am comentat.

Capitolul 17 . Doamne ajută !



Timpul a tercut repede şi fără să ne dăm seama deja am ajuns în luna noiembrie, chiar în pragul tezelor . Boboceii noştri sunt cât se poate de ’’entuziasmaţi ’’ . Cu toţi ştiu cu ce se mănâncă în zilele noastre tezele : să nu uiţi să scrii la memento cât te ţine memoria telefonului tot ce ai nevoie că doar nu te va prinde profesoara. Dar în fine doar mai există, Slavă Domnului!, elevi care se mai şi apucă de învăţat ce-i drept ei vor să ajungă cineva . Poate vă ai gândiţi şi la acei pierde-vară care o dată se apucă şi ei de învăţat : scot cartea se uită la titlul cărţii să vadă dacă nu cumva greşesc şi o deschid minuţios de parcă în momentul deschiderii ar exploda o bombă , apoi o privesc lung şi bineînţeles având calculatorul deschis că doar sunt generaţia facebook , primesc o notificare . Cel mai probabil această notificare vine de la o persoană necunoscută pe care neapărat trebuia să o incluzi în lista de prieteni pentru că nu mai avea cine să îţi de-a like-uri la poze şi este vorba despre faptul că respectivul/a este in rileişănşip . După care stau după-amiezi întergi comentând această chestiune .

Dar gata cu vorbăria că ne lungim . Probabil vă înterbaţi cum se descurcă boboceii noştri . Păi am tercut pe la fiecare în aprte şi am văzut cam cum învaţă fiecare . Cu siguranţă că v-aţi aşteptat ca Sakura să înveţe şi aşa şi e ! Adică de ce să nu înveţe ? La urma urmei e ceva important ! Sasuke învaţă şi el şi chiar se străduie să înţeleagă şi … înţelege ! Ino facebook-ăreşte în timp ce Hinata învaţă din greu . Cât despre ceilalţi colegi … Chair ar trebui să îi amintesc ? Nu cred că interesează ! Dar să zicem că marea majoritate se străduiesc măcar de un 5 să facă şi ei . L-am lăsat la urmă pentru că sunt sigură că sunteţi curioşi să vedeţi ce face . Naruto deschide cartea frumos o pune pe biroul său se uită la titlu după care se uită pe fereastră . Vremea era atât de rece . Se ştie doar că iarna va veni curând . Se gândea la un bol cu ramen pe urma iar se uită în carte iară priveşte cerul, de data asta mai întunecat iar în carte iar pe cer până când se face seara!

Dar vai ce repede trece timpul şi iată că tezele ne treg pragul clasei , iar armata de pixuri e gata oricând la datorie ! Să nu uitaţi telefoanele şi să aveţi bateria încărcată . Biologia asta o să net ermine . Doar ce stau cu sufletul la gură boboceii aşteptând tezele . Oare ne va da greu ? Oare ne va da uşor ? Oare pot să copii ? Cu faţa toată un zâmbet intră profesorul nostrum de biologie Kakashi , care împarte numaidecât subiectele . Ce să fie ? Subiectul ? Nu prea greu , nu prea uşor ! Aşa-i bun ! Să trecem la treabă . Toată lumea să înceapă !

Sakura se uită atent ,iar în gândul ei ideile erau aşezate ca foile într-o carte. Pixurile nu mai conteneau de atâta scris . Eh … nu mă refer la toate . Adică în capul unora zgomotul pixului răsuna ca un ecou , dar la alţii sunetul ceasului ticăind parcă îi ameţea . Ceasul ăsta … Tic-Tac Tic-Tac Tic-Tac … ! Naruto îşi pune mânile în cap . Ce şansă avea el să copie dacă profesorul ochi-de-vultur era în clasă ? Să se uite la Sasuke nicidecum , să strige după Sakura n-avea cum . Copiatori nu sunt prea deştepţi . Ei pândesc profesorul când nu se uită şi asta îl detemrmină pe professor să se uite l ei . Sau vechiul truc în care scrii pe bancă nu se mai poate folosi sau alt truc foarte vechi este acela cu copiuţele în penar dar nici nu se punea problema să ai penar pe bancă . Copii însetaţi după copiat şi furat idei …ah cât îi dezapreciez ! Şi mă uit la alţii care muncesc dar mă apucă … când îi văd pe cei la care copiatul funcţionează .

Dirgintele se uită pe geam … afară toamna era pe terminate . Se ştie doar că mai sunt puţine zile până când gerul şi ninsoarea ne va cuprinde şi ne va găsi cu capul în zăpadă .

Dar aşa cum ne-am obişnuit şi nu e ceva care să ne mire este : nici o teză fără să se întâmple ceva ! Aşa deci şi prin urmare : Nea’Petrică avea în plan să îi ajute pe boboceii să copie . Nu de alta dar îi erau dragi şi tare ar fi vrut să îi scape de povara-corijare . Planul lui era să îl ţină de vorbă pe domn’diriginte . Şi deci bocăne uşor la uşă ,intră , şi întreabă :

-Mă scuzaţi , Domn’diriginte ? Vreu să vă zic ceva !

-Acum sunt cam ocupat ma teză cu cei mici !

-Da, dar nu durează mult !

-Zii repede !

-Aşa … deci …eu …

Dar mare noroc pe boboceii de un aşa ajutor . Nea’Petrică îl ţinea de vorbă pe domn’diriginte iar boboceii copiau . Curată treabă ! Deci Naruto apucă să scrie câte puţin ca să ia un 5 amărât acolo.

Ca să vezi timpul a expirat ,deci toată lumea predă lucrările .‘’Doamne ajută-mă să trec clasa ! ‘’ În pauze toţi agitaţi ca o mare cu spumă : Ai copiat ? Ai putut să copii ? şi Tu ce ai răspuns la 1? Dar la 2?...

Capitolul 18 . Ne vedem la toamnă ?



Iată că am mai trecut de o etapă importantă şi anume teza la biologie ! Să nu credeţi că boboceii au aşteptat mult să le fie aduse capodoperele şi de aceea profesorul Kakashi , în a doua oră de biologie , le-a adus numai decât tezele . Intră în clasă furtunos , ca de obicei , îi priveşte şi analizează pe fiecare în parte . Iar fi plăcut să îi mai ţină în suspans .

-Aţi dat nişte teze ... Doamne, nici n-am cuvinte la câte prostii mi-aţi scris acolo! De unde şi până unde mi-aţi scris că : mitocondriile sunt structuri permanente în celulă care apar la începutul diviziunii celulare ? Păi oameni buni ăia îs cromozomii ! Dar cine să fie atent când vă predau ? Ruşine !Dar staţi liniştiţi . O să ne vedem noi ! O să mai repetăm noţiunile astea . Eu vreau să vă spun că o să vă învăţ până vă intră în cap , adică la toamnă ! Ia să vă dau tezele ...

Ah emoţii !Dar ce să şi faci ; profu părea nervos şi mai că puteai să rozi şi unghiile colegului de bancă . Profesorul strigă într-o ordine aleatorie :

-Hyuga Hinata ! ... 10 !

Wow . Atât de neaşteptat şi totuşi... aşteptat ! Fata şi-a văzut de ale ei şi uite că a luat şi notă mare ! Şi ăsta-i lucru mare pentru că cei care au urmat după ea nu au avut parte de note foarte bune, dar 6-7-8 îi mai mulţumeşte pe unii dintre ei !

-Uchiha ! ... 9 !

Eh se poate şi mai bine; mereu e loc de mai bine , dar nu zic că 9 e notă rea ...

-Haruno ! ... 9 !

Păi ... e bine ! Adică un 10 tot ar fi vrut să ia dar nici că s-ar plânge de un 9 !

-UZUMAKI ! Ne vedem la toamnă ? Ce zici ?

-Nu prea vreau ! ...

-Dar poate vrei ... Poate vrei să vezi cum arată liceul toamna ... Aşa cu frunze ..o să fie cald ! Ai să vezi ce frumos : noi o să repetăm mitocondriile şi plastidele şi ceilalţi o să fie afară . Dacă vrei îţi aduc şi o îngheţată ...

-Nu domn’ profesor cred că vreau să rămân acasă pe timpul verii ..

-Cum zici tu ...Uzumaki , ai luat 4,49 !

Ce ?! Cum de se întâmplă una ca asta ? ... Şi tocmai lui ! Naruto mai să facă infart ! Ehe ...ce glumă bună ! Profesorul râde şi întoarce foaia de teză pe care scria mare ’5’ .

-Serios ?! Era să mor !

-Iarba rea nu moare niciodată !

Mai cu râs mai cu plâns , cum ne-am şi obişnuit , nu-i aşa ? Toate s-au terminat aici deocamdată ! Acum să vedem ce note îi mai trebuie ca să îi iasă media lui Naruto la matematică şi alte obiecte !

Dar gata despre şcoală că iar ne lungim ! Şi să îl mai lăsăm să mai răsufle şi pe Nea’Petrică că tare multe a mai avut de tras de pe urma acestor prichindei ! Acum se odihneşte ! Cum unde ? În laboratorul de biologie şi staţi liniştiţi broaştele sunt în regulă ! Deci nu au cum să mai scape . De fapt dorm şi ele ! Aşa că Shhhhhht !

Ce sfârşit de toamnă urât ! Să fiu al naibii de am mai văzut aşa ceva ! Toată ziua plouă . Să fiu sinceră nu cred că există cuiva care să îi placă să petreacă week-end-ul în casă . Mă uit la boboceii care sunt foarte supăraţi ! Ce să şi faci pe ploaia asta ?Să asculţi muzică deja nu mai e o soluţie . De facebook-ărit nici atât , iar despre jocurile pe caluclator poţi să îţi iei gândul . Dar să nu vă uitaţi la boboceii care citesc că vă apucă groaza . Pe o vreme aşa urâtă poţi doar să dormi . Nici Sakura nu avea chef de nimic .Nici măcar să picteze nu avea chef . Plictiseala e maximă !

Ce ziceţi de un concert de muzică simfonică ? Hai că nu e aşa rău pe cât sună . Acele viori angelice ce sună de parcă le calcă maşină sau acel dirijor ale cărui mişcări te dau e spate ( nu mai avea unde să îşi întindă mâinile aşa că mai dădea cu mânile prin public ) . Şi deci hai să mergem la un concert de muzică simfonică ! Sakura ajunge numaidecât se uită prin prejur în sală . Încă era devreme . Îşi găseşte un loc şi se uită prin sală . Staţi aşa ! Dar nu vă imaginaţi sala plină, nu ? HeHe ! Să zicem doar că specatorii puteau fi număraţi pe degete şi să zicem că marea majoritate erau de vârsta a 3-a . Erau veniţi cu autobuzul şi pe urmă trebuiau să se grăbească pentru că începea concertul cu Fuego ! Deci rămăsesem la Sakura care se uita de jur împrejur şi tocmai îl zăreşte pe ...

ce frumos,
chiar mi-a placut ,
scuze ca nu am mai comentat un timp la ficul tau ,
este chiar foarte frumos , dar sasusaku unde este ?
Vreau sa-i vad , vreau a-i vad , vreau sa-i vad
Doamne , ce minte de copil mai am si eu !
te rog sa ma anunti si pe mine de next



bafta in continuare

wow minunat astep next-ul si daca poti te rog sa ma anunti

Eh... capitolul acesta va fi un fel de intro pentru noua perioada care va urma ... Si stati linistiti ca nu vor mai fi multe momente pana cei doi vor fi impreuna . ;)

Capitolul 19 . Hai la horă măi flăcăi !



Sakura se uită în sală şi îl vede pe bunicul ei. Se aporpie de el şi îl înterabă :

-Bunicule , ce faci aici ?

-Ce faci măi Sakura ... ? Eşti sănătoasă ?

-Da ,bunicule, sărut’mâna! Păi eu ce să fac am venit să mai ascult o muzică . Afară plouă şi am cam terminat cu şcoala saptămâna asta .

-Îi bun ... Mama , tata ce mai fac ?

-Păi ce să facă sănătoşi şi ei ...

-Îi bun . Ia uite că începe . Sper să fie frumos că pe urmă mă duc la Fuego !

Concertul în si bemol major decurge minunat. Melodia îi terzea în minte unele amintiri dar fără să îşi dea seama melodia se mai oprea . Dar se linişteşte şi se uită la cum erau aşezaţi instrumentişti . ’Aşa deci violoncelele , pianul , oboiul, flautul , vioarele ... Ia stai! Cel de la vioară seamănă cu ...!’ Ei bine pe cine mai ştim noi că ştie să cânte la vioară ? Ei bine da ... Sasuke ! Ah ce frumos cânta . Parcă nu mai era acel zgomot de vioară călcată de maşină ci sunet plăcut şi calm de ape susurând . Deci concertul nu a fost tocmai o pierdere de timp cât afară plouă . Concertul se termină cu ropote de aplauze .

La ieşire se împingeau bătrâneii să prindă autobuzul la Fuego !

-Măi băiete, lasă-mă să trec ! spune o bătrână potrivindu-şi bastonul .

-Mai încet măi babo că te aude lumea ! îi spune un bărbat , probabil soţul respectivei.

-Tu să mă laşi ...că eu vreu să îl văd pe Fuego ! Tare aş vrea un nepot ca el ...

Sakura mergea acasă fredonând aceea melodie la vioară ...





Week-end-ul , fără să vrem , s-a terminat şi aşadar ne-am întors din nou la şcoală cu acelaşi ’dor’ nebun de a învăţa . Dar mai era o lună şi venea Crăciunul şi parcă nu îţi venea să mai înveţi . Orele păreau din ce în ce mai plictisitoare şi toţi îşi îndreptau privirea către geam . Era frig şi se simţea acel început uşor de iarnă ! Nici diviziunea celulară nu mai e ce a fost . Profesorul Kakashi vorbea singur . Da’ Doamne mulţumim că s-a sunat !

Pauza – cea mai frumoasă parte a zilei . Cantina era plină ; totul era monoton, ca o zi obişnuită de şcoală . Mâncarea era destul de rece şi nu prea aveai din ce alege .

Zilele astea pline de plictiseală , care nu au însemnătate şi care te duc cu gândul la lungile zile de vară pline de leneveală . Atâtea de învăţat şi atâtea de memorat, teste şi lurcări, poriecte şi prezentări. Note mari şi note mici, emoţiile specifice atunci când ieşi la tablă ori când nu ştii lecţia şi culmea eşti ascultat .

Dar iate uită că avem noroc şi timpul trece ca vântul şi ajungem numaidecât la începutul unui decembrie frumos . Nu era foarte frig , doar un ger micuţ care îmbujorează obrajii elevilor . Nasurile se fac roşii . Punem pe noi o căciulă frumoasă cu moţ şi o hăinuţă mai groasă , o eşarfă să mai stilizăm ţinuta . Cât de dragă mie amintirea copilaşilor care îmbrăgaţi farte gros cu gluga strânsă pe cap şi cu fularul de abia le zăreai ochişorii mergeau gâfâind cu ghiozdănelele în spate. Dar ei aşteptau altceva şi nu ziua naţională , ci pe moşul . Dar mai era mult până atunci . Era ziua naţională şi era mare agitaţie . Astăzi clasa noastră avea să se ducă să privească defilarea şi depunerea de coroane cu ocazia acestei zile importante . Naruto , foarte încântat , se uita în toate părţile, fascinat fiind de toate acestea . Toţi urmăreau atent depunerea de coroane şi ascultau cu atenţie pe acelaşi părinte din prima zi de liceu care le ura succes la început de an . Să ne uităm puţin împrejur . Tarabe la tot pasul fumegând a miros de sărmăluţe şi ciolan ajumat cu fasole şi mămăliguţă . Spectacole de muzică populară şi dansuri . Ah ! ... Cît de frumos . Naruto uită de ramen şi de toate şi se duce să se înfrupte din faimoasele sărmăluţe cu smântână şi mămăliguţă . Clasa îl urmă şi se aşează toţi la o masă unde servesc mâncare tradiţional românească . Ah ! ... Sărmăluţele alea şi cu smântânică . Îţi ung sufletul şi ţi-l topesc şi ca să ţi se înmoaie inima de tot la desert am avut papanaşi cu dulceaţă de căpşuni şi smântânică . Of ! ... Ce festin . Când mă gândesc îmi plouă în gură.Sărmăluţele erau poraspăt scoase din cuptor şi ca să capete o aromă deosebită au fost puse în dovleac şi date în vatră .Între timp gospodinele pregăteau celebrele poale în brâu . Le scoateau din cuptor aburind ; abur ce îţi inunda nările . Apoi fasolele cu ciolanul afumat şi papanaşi peste care se revărsa smântana ca zâpada albă şi pufoasă şi cădeau bucăţi de căpşuni cu siropul dulceţii. Astea da momente petrecute împreună cu clasa ! Apoi cu toţii sunt invitaţi la dans . Se pare că cu toţi au uitat de facebook , au lăsat telefoanele de o parte şi au început să preţuiască adevăratele valori şi momente .

Dansul ăsta vioi şi costumele te cuprind cu farmecul lor . Clasa noastră încinege o horă frumoasă. Oare credeţi că dansul popular se tocmeşte doar la hore ? Nu ! Casa noastră a dansat şi pe perechi . Sakura a insistat numai decât să danseze cu Sasuke şi ... el a acceptat !Dansul nu era ceva necunoscut pentru ei .Sakura zâmbea şi se simţea bine dansând .Putem spune că a rămas cu o amintire frumoasă şi chiar nu se putea opri din zâmbit în tot acest timp. Naruto dansa şi mai înfuleca sărmăluţe în acelaşi timp... Şi alături de dirigintele lor petrec momente frumoase cu ocazia zilei naţionale !

frumos ca de obicei
imi place mult

Capitolul 20 . Bileţelele



Mai sunt doar câteva zile până la Crăciun şi ştiţi cu toţi cât de fericiţi suntem în pragul acestei sărbători şi asta din mai multe motive : Primul ar fi că nu se face şcoală timp de 3 săptămâni, dar staţi liniştiţi profesorii s-au gândit să ne încurce planurile cu teste imediat după terminarea vacanţei sau cu teme pe vacanţă . Un alt motiv este aceea bucurie când mergi să împrăşti vestea naşterii domnului prin colinde, pe la toţi vecinii şi bunicii dar tu de fapt te duci să le iei covrigii, colacii, bani şi dulciurile , în special banii . Dar ce copil înterg la minte nu aşteaptă Crăciunul ? Când zici Crăciun prima dată în cap ţi se amestecă o groază de amintiri .

Dar să ne uităm puţin la clasa noastră . Erau ultimele săptămâni şi de aceea era agitaţie pentru elevii care nu învăţase în semestrul respectiv deoarece se străduiau să înveţe acum . Cuiva terbuie să îi iasă media , nu ? Naruto , aşa cum v-aţi gândit, are nevoie de notă mare la unele obiecte dar gândul lui zboară la zăpadă, cadouri , colinde , sarmale ... Nici restul clasei nu o ducea prea bine dar cel puţin lor le ieşea media . Şi pentru că nu i-am amintit tare demult , adică c-am pe la începutul anului şi atât , să facem un review la toată lumea . Hinata avea aproape toate mediile de 10 şi pot spune că era genul de fată care stă în banca ei şi toceşte, dar nu uită să mai şi râdă . Poate că nimeni , nici măcar eu , nu am băgat de seamă că se uita insistent oarecum într-o anume parte a clasei , dar cui să îi pese ? Şi ea aştepta Crăciunul desigur . Ea venise cu o idee foarte frumoasă şi anume : ca toată clasa să joace acel joc celebru cu moş crăciunul secret ! Probabil aţi auzit despre el . Toţi îşi scriu numele pe câte un bileţel pe care îl pun într-o urnă ,respectiv căciula pentru că ... de unde urnă ? Şi pe rând fiecare trage numele unui coleg şi îi face un cadou surpriză ,ceva simbolic de crăciun, respectivului, de pe bilet păstrând secretul până la momentul în care îi va da cadoul . Deci ideea e genială . Asta îi va apropia pe toţi cei din clasă şi mai mult . Că rămăsesem la cei din clasă ... Ino nu avea medii tocmai strălucite , dar pe ea se pare că o mulţumeau 6, 7, şi medii de 8, dar mai rare . Dar cei doi leneşi ,Chouji şi Shikamaru , ce credeţi că fac ? o duc mai bine ? Nici pomeneală ... Toată ziua dacă li s-ar da voie să doarmă ar dormi . Cât despre mediile lor nu prea vreau să aduc vorba . Ciudatul Shino şi colegul său de bancă şi mai ciudat , Kiba nu au altceva mai bun de făcut decât să numere muştele de pe tavan , iar restul clasei poate să continue să asculte muzică în căşti până le bubuie creierul de atâta linkin park şi bon jovi .

Şi doamne ajută a venit pauza şi iată ce se întâmplă :

-Haideţi toată lumea aţi tras bileţelele ? Strigă Hianta care merge către prietena ei Sakura şi o roagă să tragă un bilet .

-Gata , Hinata , am luat un bilet !

Desface biletul încet şi vede că celui/celei care terbuia să îi de cadou era ...

-Naruto , tu ai tras bilet ? întreabă Hinata cu căciula plină de bilete în mână .

-Ooooh ... acum ... ia să vedem .

-Dar tu Sasuke ai luat ? Shino , Kiba ? ... etc

Acum toată lumea a luat câte un bilet şi moşul secret al feicăruia se va afla în ultima săptămână de şcoală . Pe feţele unora apăre dezamăgire , pe altele apăre curiozitate , pe altele bucurie , şi pe altele ... să zicem o faţă gen ’ ce *** să îi iau lu’ ăsta ?’

Dar şi în cancelarie lucrurile se petreceau întocmai . Profesorii au şi ei inimă de copil dar doar o dată pe an şi atunci ei nu lucrează . Deci toţi profesori participă la acest joc interesant şi pe deasupra mai participă şi un invitat special : Nea’Petrică . Dar cum să putem trece cu vederea minunatul brad împodobit din cancelarie şi de frumoasele decoraţii cu ocazia acestei sărbători? Ghirlande şi globuleţe la tot pasul .

Privind atent şi în clase vedem că în fiecare e câte un brăduţ micuţ şi că clasele sunt decorate cu ghirlande pe perdea şi în jurul tablei sau clopoţei . Şi ca să fie atmosfera completă pe hol se aud numai colinde în direct de la radioul liceului . Wham! , Last Christmas , coleinde cântate de copii ori celebrele cântece de care nu ne putem lua gândul în niciun an . Şi cine poate uita celebrul cântec iubit de atâtea şi atâtea generaţii : ’Împodobeşte mamă bradul !’ . All I want for Christmas is youuuuu ! În mintea mea încă mai răsună Stop the Cavalery şi tot îmi mai amintesc de aceea reclamă de la o reţea de telefonie mobilă cu pinguini . Dar acum îmi trece prin cap o altă reclamă , o adaptare a colindului ’Domn’Domn’ Să-nălţăm!’ realizată tot de o reţea de telefonie/teleiziune.

Tot ce mai trebuia era puţină zăpadă , dar anul acesta iarna încă nu s-a instalat complet. Adică gerul şi îngheţul erau aici, dar zăpada ? Unde e zăpada ?



Capitolul 21. Treci clasa ?



Trec vreo două săptămâni şi ajungem în pragul sărbătorilor când zăpada încă nu venise . Fără zăpadă adică fără mers cu săniuţa , fără să vină moşul , pentru că moşul are nevoie de zăpadă ca sania sa să alunece şi fără bulgăreală sau botezuri . Dar oare chiar nu poate fi Crăciun fără zăpadă ?

Era tot acest tumult înainte Crăciunului când HiperMarket-urile erau pline ochi cu porduse care mai din care mai sofisticate, cu programe non-stop şi tot acum se pregăteau diferite oferte . Salam: două bucăţi la preţ de trei ! Bomboane de pom , acum şi cu ambalaj ! Şi să nu neglijăm ofertele la maşini : Dacia ...acum şi cu motor !

Dar mergem înapoi la liceu unde se pare că lucrurile nu stau tocmai aşa cum ne-am fi dorit . Urmau să aibe loc diverse spectacole cu colinde şi obiceirui . Şi pregătirile erau deja în toi . Clasa noastră ca de obicei nu a pregătti nimic, dar ei nu aveau nevoie de aşa ceva . Era abia luni şi miercuri aflau cine era moşul lor secret şi de aceea erau foarte agitaţi . Se tot gândeau ’Oare ce să îi iau lui/ei ?’

Profesorul de biologie intră în clasă şi le spune elevilor :

-Astăzi încheiem mediile , nu-i aşa ? Ia să vedem ... Aşa ....Lu ăla 10 ,,,, lu ăla 9 ... Uzumaki ridicăte în picioare !

-Da...

-Ştii că la mătăluţă nu îţi iese media ? Ia treci încoa să te ascult . Zi tot ce ştii despre citoplasmă !

-Ah ....tocmai pe asta nu am repetat-o !

-Atunci zi despre membrană !

-Pe asta am sărit-o ...

-Păi tu pentru ce ai învăţat azi ? Treci la loc ... Să ştii că mătăluţă nu îţi iese media . Ce să îţi fac? Să te las corigent ?

-Nu vreu ...

-Ş-atunci de ce nu înveţi ?

-Am învăţat dar am uitat ...

-Cum să uiţi. Atunci zi ce ai învăţat ...sau ! Ia scrie tu pe o foaie de hârtie !

Scrie frumos tot ce ştie şi îi dă foaia .

-Aham ! ...Bun !

-Deci am tercut ?

-Păi nota de azi şi cu aia şi cu 5 în teză ... Mda ...îţi iese 4,50 !

-Uraaaaaa !

-Dar ai grijă că în semestru al doilea nu o să mai fie aşa ! ( profesorul iese din clasă salutând) Bună ziua !

-Buuunăă ziuaaaaa ! Spune clasa în cor .



...



Era miercuri ! Asta înseamnă că a venit şi ziua mult aşteptată ! Ne terzim din somn , ne spălăm ne îmbrăcăm în uniformă, ne pieptănăm , mai somnoroşi sau mai terji ... cum o fi ! Luăm cadoul şi ne îmbrăcăm cu cojocelul .

Boboceii noştri deschid uşa şi când dau să păşească , să iasă din casă văd ...

hihihi oare cine e mosul secret al sakurei
dar a lui sasuke?
am o vaga idee
dar nu o spun si astept next-ul

Capitolul 22 . Surpriză !





Ninge <3 ! … Ah... cât am aştetpat-o ! Cea mai frumoasă zi posibilă . Ah boboceii noştri au îngheţat . Nasurile lor s-au înroşit , iar obrajii lor sunt bocnă ! Suflă şi răsuflă greu ... Dar cât de frumos ninge . Dimineaţa nu era mult soare , era aşa ... mai întuneric şi erau aprinse luminile. Doamne cât de frumos ! Zâmbeau la fiecare pas . Zăpada se aşeza pe hăinuţele lor , pe părul lor şi pe năsucul rece . Bătea vântul necontenit împovărându-i şi făcându-le mersul mai greu şi mai anevoios . Pe jos gheţuş cât vezi cu ochii . Şi trebuie să ai mare grijă să nu aluneci ! Naruto deja a căzut în fund , dar uitându-ne

la el nu ne era de mirare . Cojocul său îi acoperea tot corpul , iar în picioare insulari , mănuşi groase şi la gât avea un fular mare care să îi ţină de cald . Pe cap avea o căciulă cu moţ şi ’ţinuta’ era gata . Sakuea era îmbrăcată într-un paltonaş frumos de culoare bej deschis şi în talie prins cu cordon , iar pe cap o bertă albă şi la gât o eşarfă tot albă şi în picioare avea o pereche de cizme nici prea scurte , nici prea lungi. Sasuke avea pe el un palton negru şi o eşarfă , ceva în pătrăţele , la gât . Hinata avea o hăinuţă grosuţă ceva mai roz bon-bon şi cu un fular la gât şi o căciulă , ambele albe . Ino avea o blană mai sofisticată pe care o purta dar care ţinea de cald .

Grupul de bobocei ajunge în sfârşit la şcoală după un drum greu . Cum intră în clasă , cum nasurile li se înroşesc şi încep să curgă . Obrajii le erau roşii . Dar tocmai ce se dezbracă de hainele groase şi subit scot cadourile din ghiozdănele . Hinata scoate o căciuliţă roşie din ghiozdan cu faţa moşului pe ea . Era o căciuliţă cu urechi amabalată frumos şi pusă într-o pungă de cadou cu globuri roşii pe ea . Merge sfioasă către o bancă şi o pune acolo lăsând un bilet cu numele . Ino scoate un parfum scump , foarte frumos mirositor pe care l-a învelit într-o pungă deosebită şi pe care l-a pus pe o bancă . Sakura scoate din ghiozdănel un glob de zăpadă în care se afla un Moş Crăciun cântând la o vioară şi lângă el era un brăduţ frumos împodobit . Lasă cadoul pe o bancă ambalat foarte frumos cu hârtie roşie . Naruto pune pe o altă bancă ,la rândul său , o pereche de mănuşi roşii şi o beretă asortată . Sasuke pune pe o bancă un ornament frumos de crăciun . Era ca un fel de mini-patinuar care avea o cheiţă şi pe care se învârteau doi pinguini : unu albastru şi unul bej .

Cu toţi se aşează la locurile lor descoperind surpriza ! Naruto găseşte pe bancă o că ciuliţă roşie frumoasă şi un bilet pe care scria ” Sper să îţi placă !Cu drag, Hinata :”> ” Naruto zâmbeşte şi se uită către Hinata strigând-o :

-Mulţumesc !

Ino găseşte pe bancă … ce surpriză un parfum scump …. şi culmea din partea lui Ino ! Hinata găseşte pe bancă o pereche de mănuşi şi o beretă oferite de Naruto !

-Naruto , mulţumesc şi eu !

Shino găseşte pe bancă de la Shikamaru un insectar … poate credeţi că e o glumă proastă dar lui Shino i-a păcut . Acum avea unde să îşi pună muştele care le aduna de pe tavan . Kiba primeşte de la o colegă , TenTen , o hăinuţă roşie pentru căţelul său Akamaru . Chouji primeşte de la Kiba o pungă mare şi la ofertă din SuperMarket un cupon pentru pachetul special de sărbători cu chips-uri cu şuncă . Shikamaru primeşte o pernă entru gât roşie pe care scria ‘Crăciun Fericit !’. Ten Ten primeşte o carte foarte interesantă despre tradiţiile şi obiceiruile de Crăciun în alte ţări . Şi au urmat alte şi alet cadouri : unele tuile altele ‘ de unde *** le-aţi găsit şi pe astea?’ dar într-un final boboceii au fost mulţumiţi … Oare am uitat ceva ? Aşa e ! Sakura găseşte pe bancă doi pinguini micuţi care dansează pe un patinuar micuţ auzindu-se ‘Jingle bells’! Ah cât de frumos ! Exlamase ea în gând … Dar de la cine o fi : ‘Sasuke . Îţi urez un Crăciun fericit ! ‘

-Sasuke !, strigă ea .

-…?

-Muţumesc frumos ! Şi pentru că era foarte feircită se duce la el şi îl îmbrăţişează.

-Cu plăcere !

Dar şi Sasuke avuse parte de o surpriză plăcută de la , culmea , Sakura care îi dăruise un glob cu zăpadă .

-Mulţumesc şi eu !

În cancelarie lucrurile stăteau minunat . Kakashi primise de la profesorul de sport Guy o pastă de dinţi care îţi face dinţi albi ca laptele . Kakashi se uită la Guy care zâmbeşte şi face un semn cu mâna . Faţa lui Guy asemănată unui emoticon , ca acelea de pe messenger, era o combinaţie între :D şi :-bd .

-Ce faţă de emoticon ai ! spune amuzat Kakashi .

Dar să lăsăm asta la o parte şi să vedem ce a primit Guy la rândul său . Primise de la profesoara Kurenai de Limba Română un costum haios de Moş Crăciun, cu barbă şi brută falsă , dar de burtă nu prea avea nevoie. Tsunade primise un cadou deosebit : un moş Crăciun carte cântă Jingle Bells şi care spune la sfârşit ‘Crăciun fericit ‘!

Peste to atmosferă de sărbători . cadouri , brăduţi , globuri, ghirlande … Dar ce Doamne iartă-mă era şi mirosul ăsta ? De cam jumătate de oră un miros persista în jurul liceului , însă , sătui peste cap de acest miros dubios întreaga şcoală caută sursa mirosului. Oare ce să fie ? ...

hihihi
am zis eu ca am o idee
si se pare ca am ghicit
foarte frumos si astep next-ul