38:Sub presiune

SasukePOV
Am ramas in fata usii,mana imi era aproape de clanta gata sa deschid si sa intru...atunci de ce nu o faceam?De ce imi era frica?Nu trebuia sa ma gandesc acum la asta,voiam sa o vad pe Sakura,trebuia.
Inspirand,apoi expirand m-am convins sa intru,deci am facut-o.Si totusi nu ma asteptam la asta.Nu ma asteptam sa o vad pe Sakura jos din pat,imbracata,stand pe merginea pervazului fiind gata sa iasa pe geam,nu era mare lucru,eram la etajul unu dar chiar si asa tot nu eram gata sa vad asta.
-Sakura!am tipat nervos.
Vocea mea o lua prin surprindere,facand-o sa tresara si aproape sa cada,se intoarse spre mine cu cea mai inocenta privire pe care o putea avea,nici o pisicuta nu o putea intrece acum.
-Vrei sa ma omori?tipa ea catre mine.M-ai speriat al naibii de tare!spuse nervoasa ridicandu-se de pe pervaz si punandu-si mainile in solduri.
-Ce faci,trebuie sa stai in pat,sa te odihnesti,i-am spus apropiindu-ma de ea.
-N-am nevoie de odihna,ma simt bine spuse intinzandu-se.Vezi?Nu pot sa stau in purgatoriul asta.Miroase a farmacie aici,un doctor a vrut sa imi dea intalnire si o asistenta bruneta se uita la mine mai rau ca la dracu,si parea ca o sa sara la gatul meu in orice moment.Spitalul asta e de nebuni si eu cu siguranta nu sunt inca,spuse punandu-se din nou pe pervaz gata sa plece.
Imi venea sa rad de ea insa ma si enervam ca un nenorocit s-a dat la ea si probabil ca asistenta nebuna era cea cu care vorbisem eu mai devreme.Inainte sa sara am ridicat-o de acolo,am pus-o pe umar si am mers spre pat cu ea,in timp ce ma lovea cu pumni ei mici in spate.
-Lasa-ma jos Uchiha,nu glumesc,eu nu mai stau aici nici o clipa.
Am asezat-o cu grija pe pat si am tras unul dintre scaunul de langa geam,asezandu-ma pe el.Privirea ei era cu adevarat de speriat insa nu ma intimida.
-Mai bine ma lasai sa ma arunc de la geam.
-Nu cand ai inca o viata cu tine.
Se opri din fatait imediat si ma privi cu ochii mari si buzele intredeschise de parca ar fi vrut sa spuna ceva,ok poate ca ar fi trebuit sa o iau mai usor.
-Tu..adica...ai aflat?intreba uitandu-se jos la mainile ei,rusinata parca.
-Da,am aflat de la o asistenta,as fi preferat sa imi spui tu totusi,i-am spus incruntandu-ma subtil.
-Chiar crezi ca as fi putut sa o fac?Sincer?Chiar crezi?!Dupa tot ce s-a intamplat?De unde stiam ca pot avea incredere in tine Sasuke?De unde stiam ca nu o sa ma parasesti din nou?incepu sa tipe devenind dintr-o data nervoasa,suparata,in cateva secunde o lacrima se scurse pe obrazul ei fin,ajungand la barbia ei mica si cazand apoi pe cearsaf.
Nu se mai uita la mine acum,in schimb isi ascunse fata punandu-si capul pe genunchi,corpul ii tresarea in sus de la suspine si am simtit ca o sa innebunesc vazand-o asa.
-Sakura...,am spus incercand sa ma apropii.
-Doar lasa-ma putin singura,te rog,sopti inca ascunsa.
_______________________________________-
Sa o las singura?Era ultimul lucru pe care voiam sa il fac in clipa aceea,as fi vrut sa stau langa ea,sa o tin in brate,sa fiu alaturi de ea.
Dar ce puteam sa fac?Tot ce spusese ma rascolise,ma facuse sa ma intreb in momentul acela,nu mai eram sigur de nimic.Putea sa o faca?Putea sa imi spuna despre copil?
Am incercat sa ma pun in pielea ei,sa imi dau seama ce vroia sa imi spuna.Si atunci mi-am dat seama,am avut revelatia pe care o doream asa de mult.Nu putea sa imi spuna.Ma intrebase daca urma sa plec din nou,nu vroia sa imi spuna ca sa nu ma simt legat,daca as fi vrut sa plec mi-ar fi fost mult mai greu stiind ca urma sa am un copil,nu cred ca as mai fi plecat dupa Itachi.Dar nu voiam sa plec,nu mai vroiam...Sakura e cel mai bun lucru de care nu stiam ca am nevoie.
Dar ea nu avea nevoie de promisiuni,avea nevoie de ceva concret,dar ce putea sa o asigure mai mult ca nu urma sa plec decat un copil?
In momentul urmator mi-a picat fisa,stiam ce trebuia sa fac.M-am ridicat de pe scarile de la intrarea spitalului si am fugit inauntru,mergand direct catre salonul ei,am ignorat tipetele asistentelor ce imi spuneau sa merg incet.In cateva secunde deschideam usa si eram in salonul ei.Inauntru mai erau si Kakashi si Naruto insa nu imi pasa.
-Marita-te cu mine,i-am spus prompt,agitat sprijinindu-ma de patul ei cu mainile.
-Poftim?intreba Sakura insa l-am auzit in fundal si pe Naruto repetand acelasi lucru.
-Vrei sa fi sigura ca nu o sa mai plec,vrei sa fi sigura ca nu o sa te parasesc si vrei sa ai alaturi o persoana de incredere,una pe care sa nu-ti fie frica sa o iubesti,nu?Ce iti poate dovedi mai mult decat o cerere in casatorie ca nu o sa te las singura niciodata?
-Eu n-,incepu ea insa i-am taiat-o imediat,inca nu terminasem ce aveam de spus.
-Uite ce e,stiu ce am facut in trecut si stiu cat te-a durut cand ti-am intors spatele dar acum e altceva Sakura.M-am schimbat,tu m-ai schimbat.Nu iti pot garanta ca nu voi incerca sa plec dupa Itachi,dar iti pot garanta ca o sa ma intorc cu siguranta daca o sa se intample.
-Sasuke...
-Nu pot sa te parasesc ar fi ca si cum as inapoia o jumatate din inima mea pe care de-abia am descoperit-o...
-Sasuke...
-Stiu ca...
-Da.
M-am oprit din vorbit si m-am uitat cu ochii mari la ea,era a doua oara in ziua aceea cand mi se paru ca aud gresit,insa aveam nevoie de confiramare de data aceasta.
-Poftim?am intrebat schitand deja un zambet.Ai spus da?mi-am pus mana pe obrazul ei dandu-i parul ei frumos dupa ureche.
-Da,ma marit cu tine,raspunse zambind si ea la randul ei.
In momentul acela nu mi-a mai pasat ca nu eram singuri in camera,nu mi-a mai pasat ca alti cativa medici ne priveau si ei,i-am tras fata spre mine si am sarutat-o ca si cum nimic nu mai exista in lume decat eu si ea.Singurii care contau acum eram noi doi...noi trei mai bine spus.
Nu imi venea sa cred ca trecusem prin atatea,ca sacrificasem atata timp doar pentru ca eu eram arogant,chiar daca nu imi place sa o recunosc.Imi venea sa ma lovesc singur pentru ca nu o ascultasem pe adevarat pe Sakura atunci cand am plecat sa ma alatur lui Orochimaru,poate daca mi-as fi deschis mintea si sufletul am fi fost de mult impreuna acum.Nu imi mai pasa insa,aveam o gramada de timp,urma sa recuperam tot ce pierdusem.
Inca imi doream cu ardoare razbunarea,insa macar a doua parte din planul meu iesise bine,urma sa incep sa imi restaurez clanul.

interesant,dar vei mai pune un capitol in care vei spune daca coilul e fataa sau baiat,nu?si in sfarsit ai adus nextu!
a,da...sunt PRIMAAAAAAAA!!!!!!

Imi pare foarte rau ca nu am dat comentarii dar lenea e mare vara asta,oricum imi place foarte mult ficul,mai ales ca ai postat 2 capitole tine-o tot asa

mii si mii de scz k nu am dat comm dar a fost veri pe la mn si de...... . oricum mia placut mult nextul si abia astept sa vad ce se va mai intampla

deci se pare ca am venit si eu pe aici deci ficul e chiar grozav si astept next-ul cu ardoare te pup
Cu drag Iva

Epilog

SasukePOV
Priveam flacara insangerata zburand pe langa canapeaua alba,fiind un contrast deosebit impreuna cu lumina soarelui puternica.Ciudat ca eram un jounin,si practic cel mai bun ninja din sat...dar nu imi puteam prinde propia fiica.
-Haide Haruka,lasa-l pe tati sa te imbrace.Doar nu o sa plecam la unchiu' asa,nu?am intrebat-o fluturand in fata micul kimono albastru sperand sa o atrag cu el.
Sakura spunea ca era clar,ca atunci v-a creste probabil ca v-a fi nudista...nici in ruptul capului nu o sa imi las printesa sa fie privita de alti baieti!Deja incepusem sa ma gandesc la sisteme de supravegheare pentru cand v-a creste,avea deja 6 ani doar.
-Nu vreau,merg in chilotei,raspunse ea in timp ce se ridica din spatele canapelei,fluturandu-si parul rosu.
-Iubire dar atunci cum o sa te joci de-a printesa daca nu ai o rochita?am intrebat-o indulucindu-mi vorbele.
Eu stiam mai bine,poate pe dinafara era un inger de care iti erea frica si sa o privesti de teama ca ai putea sa ii faci ceva,dar in relaitate se asemana cu mama ei,era o mica diavolita.
Am profitat de momentul ei de neatentie,ajungand in spatele ei intr-o milisecunda si ridcand-o deasupra capului am inceput sa alerg catre camera ei stiind ca aveam nevoie si de sosete si trebuia sa ii pieptan si parul.
-Nu vreau tati!tipa ea incercand sa se smuceasca dar era sub controlul meu deja,am inceput sa o gadil usor incercand sa ii distrag atentia in timp ce o imbracam cu kimono-ul.
-Ce se intampla aici?se auzi o voce dulce din spatele meu.
-Mamiii!tipa Haruka fericita ca scapase.
M-am intors si eu intr-un final si am zambit catre imaginea din fata mea.Sakura era imbracata intr-o rochie rosie frumoasa cu un pulover alb deasupra si il tinea in brate pe Rei care statea fericit acolo,sugandu-si degetul mare.
-Mami,mami tati ma pune sa ma imbrac,se planse Haruka tragand de fusta Sakurei,facandu-ma pe mine sa par omul negru in povestea asta.
-Sasuke iubitule,nici acum nu ai invatat cum sa o imbraci pe Haru?intreba ea avand un zambet smecher pe buzele ei ispititoare ce le mangaiau pe ale mele de cate ori aveam ocazia,nu era ca si in cazul altor cupluri in care cu timpul dragostea si pasiunea se stingea odata cu timpul,dimpotriva noi inca ne descooeream unul pe altul si incercam sa ajungem mai departe de limita impreuna.
In ma putin de o secunda fu in fata mea,mi-l inmana pe Rei luand kimono-ul din mana mea si il baga lui Haruka pe cap printr-o miscare usoara,ce ii intrase de mult in mana.
Haruka,dezorientata se uita rapid la ea si cand vazu kimono-ul pe ea ochii i se marira de uimire.Ma gandeam ca se va supara pe Sakura,probabil ca si ea a gandit la fel asa ca a dus-o rapid pe Haru la oglinda dandu-i parul rosu pe spate.
-Vezi printesa mea,ti-am spus ca mami nu te aranjeaza niciodata urat,sopti Sakura uitandu-se cu o privire plina de iubire catre ea.
-Ti-am zis ca arat mai dragut asa tati,spuse roscata intorcandu-se spre mine cu un zambet strengar.
-Dar eu...adica ea...adica...Rei te rog ajuta-l pe tati si cresti ma repede,se pare ca nu ma descurc singur cu doua femei,i-am spus ridicandu-l la nivelul ochilor mei insa el saracul continua sa se uite la mine sugandu-si fericit degetul.
-Imi pare rau Uchiha,a fost alegerea ta,rase Sakura in timp ce isi freca rapid buzele de ale mele.Haide-ti,sa mergem Hinata ne asteapta si a spus ca nu mai poate sa il suporte pe Naruto la cat de entuziasmat e.
-Ce vrei,Nami e primul lor copil,normal ca e entuiasmat ca baiatul lui face un an.

Hm...poate ca nu imi primisem razbunarea,si poate intr-un fel fusese mai bine sa il las pe Itachi sa traisca cu vina ca ne-a distrus familia pe care o avusesem.Nu regretam insa ca am ales familia,ca am ales iubirea...ca am ales-o pe Sakura pentru ca imi daduseam seama ca era cel mai bun lucru de care nu stiam ca am nevoie,si poate ca ar fi fost mult mai bine daca atunci cand am parasit Konoha as fi ales-o pe ea,insa macar nu mi-am mai repetat greseala.Familia mea era tot ce aveam nevoie,pentru ca stiam ca daca urma sa o am pe Sakura alaturi de mine pentru restul vietii puteam sa infrunt orice lucru rau mi s-ar fi aratat in cale/ dar totusi speram sa nu mai am parte de lucruri rele,ci doar de clipe fericite cu cei la care tin...Acum stiu ca o iubesc pe Sakura,nu mai avea de mult rost sa neg acest lucru.

__________________________________________________-
Shit,imi vine sa plang,am terminat primul meu fic,adevarat,a durat ceva insa mi-am sculat intr-un final fundul de pe canapea si m-am apucat de scirs,din pacate nu am avut mult timp sa scriu avand in vedere faptul ca a trebuit sa folosesc laptop-ul fratelui meu care nu suporta sa stea departe de el mai mult de o ora deci trebuie sa va multumiti cu atat deocamdata.Ei cam asta e...o sa continui sa scriu insa cred ca voi lua o pauza pe termen nelimitat,sper sa nu fie totusi prea lunga altfel nu o sa mai pot sa tastez asa de repede :)) sper ca v-a placut ficul meu si daca nu va suparati as vrea sa va rog,acum de final sa imi spune-ti parerea voastra despre ce s-a intamplat pe parcursul ficului si...nu stiu ceva de incheiere acum.Va pooop pe toti!

OMG OMG
nu imi vine sa cred ca am venit o data cu un com si apoi ... ehh ce sa faci am uitat
fain de tot next-ul
te felicit ca ai terminat un asemenea fic extraordinar
chiar mi-a placut
ma bucur pentru ca a avut un sfarsit fericit
imi pare rau ca am venit abia acum dupa luni intregi cu un com
cu drag Iva

Este un fic foarte frumos! Ce pot sa spun:
JOS PALARIA!!!

Tare ficul sa vedem ce se mai petrece...

suuuuuuuuuuuuuper tare.scz ca abea acum am ajuns cu zomentariu da nai ce face mi se stricase calculiciu.orcum totul sa terminat superb.te felicit,te laud caci te pricepi de minune si tit doresc noroc in continuare si la alte ficuri

Thank you,,thank you very much pentru toate aceste comentarii minunate din partea voastra,niste fani Sasusaku la fel de minunati,va multumesc din inima pentru toate gandurile bune si pentru ca m-ati asteptat luni intregi ca eu sa finalizez acest fic.Si,daca ati dori sa incepeti o noua poveste alaturi de mine,vreau sa va fac cunostinta cu noul meu fi,numit Life Strings,mai jos aveti link-ul.Sper sa va pastrati acest entuziasm in continuare,va multumesc inca odata,si sper sa va placa noua mea poveste,la fel de incitanta: https://sasu.forumgratuit.ro/t4622-life-strings


Doar ca sa va reamintesc.Twifanfunky este vechiul meu cont,noul meu cont fiind VonDD.