Ce Inseamna Psihologie

Dupa inca 24819 de ani, v-am adus un nou capitol. Destul de lung dupa mine. Altceva nu mai e de zis, ci de citit. yeah

Din capitolul precedent :

- Hello! am făcut eu în acelaşi timp cu Hinata. Eu sunt fată şi nu sunt obsedată de un idiot ca Uchiha!
- Înafară de tine, am uitat, ridică Kiba mâinile în sus, ca şi cum voia să se apere. Chiar mă mir. Pun pariu că pe ea n-ai putea s-o ameţeşti, craiule!
Câtă dreptate avea. Furioasă, am aşteptat răspunsul lui Uchiha, pregătindu-mă de o partidă sănătoasă de insulte. Eram mai mult decât sigură că va spune ceva ce va provoca acea frumoasă partidă despre care vorbeam. Însă răspunsul nu veni.
- Ţi-a mâncat pisica limba, Susukins? Hohoti Kiba.
- Nu, răspunse într-un sfârşit respectivul Sasukins. Doar că… mă gândeam care ar fi şansele.

Capitolul 13 - Nu e chiar asa.

Din perspectiva Sakurei

- Ţi-a mâncat pisica limba, Saskins? Hohoti Kiba.
- Nu, răspunse într-un sfârşit respectivul Saskins. Doar că… mă gândeam care ar fi şansele.
- Oh, da? am sâsâit eu. Şi care sunt acelea, domnule Cuceritor?
- Nu ştiu, răspunse el fără să se întoarcă, ca de obicei. Serios, nu ştiu.
Am fost puţin uimită de răspunsul lui – ok, puţin mai mult. După ce măgar infatuat şi plin de sine eram sigură că e, credeam că urma să spună că, dacă ar vrea, m-ar da pe spate doar cu un bobârnac. Ceea ce nu este decât pe jumătate adevărat… err…nu mai contează.
Hmm. Uchiha nu e chiar atât de plin de sine cum credeam. Probabil nu este singurul lucru despre care m-am înşelat.
Iar Hinata părea la fel de uimită ca mine.

- Dar de ce nu ştii? întrebă ea într-un târziu.
- Păi, e simplu, spuse Uchiha de la volan. Mă urăşte. Un lucru care mi-ar lua ceva timp pentru a-l schimba, sau poate nu voi putea deloc. Al doilea motiv, este faptul că eu o urăsc. Ea nu va fi niciodată – ca să folosesc termenul lui Kiba – obsedată de mine, pentru că eu nu am încercat niciodată să o fac.

La naiba că avea dreptate. Mai ales cu primul motiv. Sunt impresionată, de fapt, de cât de acceptabil poate să meargă creierul lui. De la maimuţă la (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) sapiens în atât de scurt timp, doar două zile! Wow.
- Dar dacă ai încerca? îl întrebă Kiba făcându-mi cu ochiul.
- Nu ştiu, repetă Uchiha. Depinde de cât de puternic mă urăşte.
- Şi te asigur eu că este foarte puternic sentimentul, am spus eu rânjind pentru mine.
- Şi reciproc, răspunse Uchiha, din vocea lui distingându-se un zâmbet.
- Adică, în pură Engleză, voi doi credeţi că nu se va întâmpla între voi, vreodată, nimic de o natura mai romantică? concluzionă Kiba.
- Logic că da! am afirmat eu cu putere în acelaşi timp cu Uchiha.
Hinata şi Kiba zâmbiră pentru ei.
- Ce? am întrebat eu şi Sasuke, din nou, în acelaşi timp.

Chestia asta începe să mă enerveze. Ce bine că a lipsit cele două zile! Mi-am încărcat bateriile cu energie nouă, gata pentru a-l suporta.
- Termin-o! am ţipat spre el, dar, iarăşi, am făcut-o în aceaşi blestemată secundă în care ţipă şi el acelaşi lucru.
Serios, ce naiba se întâmplă? Sau vrea cumva să mă enerveze până la moarte? Furioasă, am tăcut din gură pentru a nu mai scoate vreo altă perlă. Am încercat să mă concentrez pe drumul care zbura pe geamul maşinii, dar logic că nu am putut. În tot acest timp, Hinata şi Kiba râdeau de se prăpădeau.
- Nu e amuzant! am strigat la ei, vocea mea răsunând încă o dată cu cea a lui Uchiha.
Oficial, ori am înnebunit eu, ori destinul a luat-o razna.

Din perspectiva lui Sasuke

- Am ajuns, am mormăit într-un sfârşit, parcând maşina în faţa garajului şi smulgând cheile din contact de parcă smulgeam un copac din rădăcini.
Neînsemnatele persoane care îmi pângăreau maşina prin prezenţa lor se grăbiră afară din Volvo, făcându-mi cea mai mare favoare. În timp ce coboram şi eu, mă bătea gândul de a urca înapoi şi a pleca unde vedeam cu ochii… pentru o vreme. Dar nu aveam chef în acel moment, aşa că mi-am blestemat familia cu prezenţa mea încă o zi. Oricum, de luni lipsisem cam mult de acasă. Numai seara am venit acasă, pentru a mă culca. Nu ştiu de ce, dar voiam să fiu singur. Chiulisem la aproape toate orele, de aceea mă şi chemase domnul Iruka la el în birou – din nou – dar să nu-mi spui mie Uchiha dacă am să pomenesc de treaba asta.

- Bună, copii! răsună brusc vocea lui Tsunade de la uşă, mama mea apărând lângă Hinata parcă din nimic.
- Bună ziua, Tsunade, am spus eu în timp ce îmi atârnam haina în cuier, dar cheile de la Volvo nu le-am pus la locul lor obişnuit, ci în buzunar.
- Sasuke! Fiule, ce dor mi-a fost de tine! mă îmbrăţişă ea fericită. Pentru un moment, îmi păru rău că am îngrijorat-o atât prin lipsa mea.
- Salut, mamă! spuse Hinata.
- Bună, Tsunade!
- Bună ziua.

Şi după ce terminară cu îmbrăţişările şi saluturile, Tsunade întrebă, în timp ce ne conducea spre bucătărie:
- Cum a fost la şcoală?
- Ca de obicei, am răspuns eu ca de obicei.
- Nu se poate, glumi ea veselă. Şcoala nu poate fi plictisitoare când eşti însurat.
Am rămas pe loc, săgetând-o cu o privire de gheaţă. Oh, Tsunade, nu şi tu!
- Mamă, ştii cât de mult îmi displace treaba asta, deci, te superi dacă te rog să nu o mai aduci în discuţie? am mârâit spre ea, cât am putut de politicos în acele circumstanţe.
- Bine, fiule, răspunse ea uşor mirată.
Şi spre mulţumirea mea, se ţinu de cuvânt.
- Dar de ce, Saskins? izbucni Kiba în râs, în timp ce ne aşezam la masă. Iată-te om la casa ta, cu o soţioara cuminte şi responsabilă, care…
- Kiba, mai spune un cuvânt… scrâşni Haruno din dinţi de la celălalt capăt al mesei.
- … şi am să-ţi zbor toţi dinţii cu un singur pumn! am completat eu, acompaniindu-mi ameninţarea cu o privire destul de furioasă încât să facă singură treaba asta.

- Să te văd încercând, rânji Kiba în timp ce Tsunade intra în bucătărie, aşezând un morman de farfurii pe masă.
- De fapt, am făcut eu cu un zâmbet îngeresc pe faţă, cred că ar fi mai bine să-ţi distrug jocurile video… sau Jeepul…
- Oooo, nu… Nu Jeepul meu! răcni Kiba aproape sărind pe mine. Tu nu ai zis asta!
- Băieţi, băieţi! exclamă Tsunade supărată, punându-i Sakurei o farfurie în faţă. Nu vă e ruşine?
- Nu, lui Kiba nu-i e, am spus eu ironic. Dar deloc! Ruşinică, Kiba, ruşinică!
În timp ce vorbeam, de la nervi, faţa lui Kiba prinsese o nuanţă încântătoare de verde. Iar faţa mea, fata Sakurei si a Hinatei avea cuoarea vânătă de atâta râs.
- Sasuke! KIBA! Copii! ne certă Tsunade. Nu mă supăraţi.
La acea ameninţare, toată masa se linişti. Am tăcut şi eu şi Kiba, deşi parcă îi auzeam gândurile furioase, imaginându-şi cum mă spânzura, trăgea pe roată, împuşca, tortura etc. Oricum, era regulă în familia noastră, ca Tsunade să fie respectată şi ferită de rele…
- Scuze, mamă, am mormăit eu.
- Scuze, şopti şi Kiba atât de încet, încât nici n-am fost sigur că asta spusese. Poate mă înjurase… mai ştii?!

După o clipă, mormăi ceva din nou:
- Mai bine rămâneai acolo, oriunde ai fost plecat…
Dar mulţumită lui Tsunade, Kiba mă lăsă în pace tot parcursul mesei să îmi mănânc supa care, ca de obicei, era delicioasă. Am mai menţionat că Tsunade este o bucătăreasă genială?
Oricum, toţi păreau să creadă acelaşi lucru. După douăzeci de minute, farfuriile erau goale până la ultima picătură. De aceea are atâta linişte la mesele noastre de acasă… Toţi erau ocupaţi cu mâncatul.
- Ei, copii, ce ziceţi? întrebă Tsunade, încântată de pofta cu care mâncasem. V-a plăcut?
- Mai întrebi? bubui Kiba.
- A fost delicios, ca întotdeauna, am dat şi eu din cap.
- Mamă, eşti cea mai tare, zâmbi Hinata măgulitor.
- Nemaipomenit, declară şi Sakura, luând o înghiţitură de apă minerală.
- Îmi pare bine că v-a plăcut, copii, străluci Tsunade, începând a aduna farfuriile.
Dar Hinata se ridică rapid şi se aplecă şi ea asupra mesei.
- Lasă-mă să te ajut, zise ea apucându-se să strângă tacâmurile.
- Mulţumesc, dragă!

Am privit-o mai atent pe Hinata, ridicându-mă de pe scaun. Prea era cuminte şi liniştită domnişoara – cu siguranţă punea ceva la cale. Ajungeai să ştii chestia asta doar dintr-o privire, dacă trăiai aproape 10 ani cu Hinata, cum o făcusem eu…
Am alungat gândurile care începeau să mă cuprindă, şi am urcat scările spre camera mea. Desigur, din spate răsunau şi paşii lui Haruno, în acelaşi timp cu ai mei. Enervat, am aşteptat o secundă, apoi am început să urc din nou. Într-un sfârşit, zgomotul paşilor nu mai era în aceeaşi blestemată sincronizare.
După ce am intrat în cameră, am deschis laptopul a cărui lipsă, curios, Kakashi nu o observase încă. Înainte să vină băieţii, voiam să mai descarc câteva melodii de Clayderman, sau de Debussy, ca să nu mă plictisesc ascultându-le glumele fără sens şi să nu mor de plictiseală ascultându-le rapul. Nu că e un gen de muzică urât, dar nu e tocmai în preferatele mele.
M-am aşezat turceşte pe pat, şi am intrat pe Google. Iar deşi încercasem să o ignor pe persoana din spatele meu toată ziua, ca şi acum, nu aveam şansă de succes. Într-un mod ciudat, de când se mutase aici, gândurile îmi gravitau numai – nu, aproape numai în jurul ei. Tot felul de gânduri, din care predominante cele de ură, desigur. Chiar şi în ultimele două zile, în care n-am văzut-o aproape deloc. Într-un fel, îmi era dor de certurile cu ea…

La naiba cu autoanaliza! Tot timpul mă contrazice.
- Ce cauţi? întrebă Sakura brusc, ceea ce mă făcu să conştientizez că se aşezase lângă mine.
- Melodii de Clayderman… am oftat eu.
- Oh.
Nu trebuia să mă uit la ea ca să îi dau seama că era uimită.
- O ştii pe Für Elise? ( nota autoarei : exista mai multe für elise ) spuse ea din nou, în timp ce eu tastam în câmpul de căutare „Clayderman download”.
- O am deja pe MP3, am răspuns eu accesând primul site din cale. E preferata mea, din melodiile lui Clayderman.
- Şi a mea, spuse ea încet.
Am încercat să ignor gândurile şi vocea aceea a conştiinţei care mă călca pe nervi cam des în ultimul timp, şi am apăsat download la prima melodie a cărui nume nu îl ştiam. Singura din listă, de fapt.
- E faină, murmură ea punându-şi capul într-o mână.
- O ştii? am întrebat eu uşor uimit.
- Nu cred că e melodie de Clayderman să nu o ştiu, râse ea.
- Îţi place?
- Foarte mult. Mama mea asculta o grămadă de muzică de pian, şi m-am molipsit şi eu.
Nu am mai răspuns nimic, reflectând. Aveam un lucru în comun cu ea. Huh.
- Aha… dar numai muzică clasică asculţi?
- Nu, răspunse ea jucându-se cu fermoarul jachetei pe care o purta. De toate… înafară de rap, sau hip-hop.
- Ai auzit de Three Days Grace? am aruncat eu la întâmplare trupa mea preferată de rock.
Chipul ei se lumină.
- Glumeşti? Sunt bestiali! Îi ador!
- Care melodie e preferata ta? am întrebat-o neliniştit.
Dacă e aceeaşi cu a mea, jur că am să îi spun lui Kiba că e un geniu…
- Păi, Animal I Have Become e cea mai tare. Dar în ultimul timp, ascult mai des World So Cold şi Time Of Dying.

Ok. Coincidenţele astea devin mai mult decât stranii. Plus că va trebui să îi spun lui Kiba că este un geniu. Ugh!
- Dar ale tale? întrebă şi ea.
- Aceleaşi, am murmurat, încercând să nu mă uit la ea. Dar în ultimul timp, şi Bitter Taste e ascultată o grămadă.
- Dar ce alte trupe mai asculţi? De rock, mă refer.
- Skillet…
- Story of the Year, spuse ea pe un ton cam superior.
- Stone Sour! am făcut eu.
- Bullet for My Valentine! zise Sakura încruntându-se.
Iar aici, discuţia se transformă într-un maraton de trupe rock.
- Sum 41! a exclamat eu.
- The Exies!
- The Rasmus!
- Simple Plan! scrâşni Sakura.
- Cinema Bizarre!
- Green Day!
- Good Charlotte! am afirmat eu hotărât.
- HIM!
- Linkin’ Park!
- Red!
Am deschis gura să spun un nume, dar am rămas aşa. Nu-mi mai venea niciunul în minte. Plus că, de trupa Red nu auzisem.
- Ăăăă… Lost Prophets.
- Um…
Se părea că şi Haruno avea aceeaşi problemă. Am rânjit.
- Um… Sick Puppies.
Iar de aici, niciunul nu mai zise nimic.
- Red? Sick Puppies? Nume interesante, dar nu am auzit de trupele astea… am reflectat eu cu voce tare.
- Sunt tari! exclamă Sakura hotărâtă. Stai…

Spunând ultimele cuvinte, se aplecă în faţa mea, tastând ceva la laptop. Părul ei aproape îmi atingea chipul, mirosind a ceva floral… mmm, frezii.
- Ascultă, spuse ea dându-se deoparte, dând drumul unei melodii de pe YouTube, numită Nothing and everything, de Red.
De la primele acorduri, mi-am dat seama că trupa avea stofă. Mai ales, partea de la început cu pianul mă încântase. Deşi era destul de lentă, mai mult rock alternativ, melodia era superbă.
Spre sfârşit, Sakura începu să cânte odată cu solistul. Se vedea că melodia îi plăcea la nebunie. Şi avea de ce. Era super!
- Oh, şi Sick Puppies… murmură ea tastând ceva în câmpul de căutare din susul ecranului, poftim. Dar stai… cum se chema melodia?
Am privit cum îşi frământa creierii, amuzat. De fapt, eram amuzat de toată situaţia în ansamblu – noi ne uram de moarte, ne certam la orice discuţie, cât de mică avută, şi iată-ne acum.
Dar era uşor de înţeles. O pasiune comună făcuse ca chestia asta să fie ceva neimportant.Singurul lucru comun. Mă rog. De asemenea, singurul mod de a da naibii autoanaliza este să-mi dau cu un ciocan în cap. Neplăcut.
- Nu ştiu, o aud în cap, dar nu ştiu cum se cheamă! exclamă ea înciudată, trezindu-mă din fantezii care nu erau prea plăcute pentru capul meu.
- Lasă, nu-i nimic. Când îţi aduci aminte, o s-o căutăm, am liniştit-o, aruncând o privire la ceas.
Aproape patru. La naiba, mai aveam câteva minute. Rapid, am zburat spre biroul meu, am scos USB-ul şi MP3-ul, descărcând cele câteva melodii de Clayderman în mai puţin de-o secundă. Dar exact înainte de a închide laptopul…
- Stai puţin, am şoptit pentru mine şi am dat un search pe site pentru „Red”. Sakura zâmbi.
Spre norocul meu, cele cinci melodii pe care le găsisem se descărcară repede. Le-am transferat pe MP3 exact când soneria sună.
- O să-ţi placă, murmură Sakura. Apropo, toate trupele alea… tu le ştii?
- Da, am spus eu, grăbindu-mă spre dulapul meu şi scoţând de acolo baxul de beri. Şi încă cum. Mamă, spune-le că vin imediat! am ţipat înspre salon.

Mi-am pus adidaşii Nike, şi apoi mi-am trecut pieptenele de câteva ori prin părul sălbatic. Fără rost, ca de obicei.
- Păr idiot, am mormăit nervos, încercând să-l netezesc cu mâinile.
- Ce, nu-ţi place aşa? se miră Sakura, imaginea ei reflectându-se lângă a mea, în oglindă.
- Nu, am mârâit încă încercând să îl fac să stea ca lumea. Îl urăsc! Niciodată nu stă cum îl pun eu. E exasperant!
Într-un târziu, am renunţat. Repet, nu avea rost. Eu deţin cel mai handicapat păr din istorie. După o verificare rapidă, am decis că eram gata. Am înhăţat berile şi m-am îndreptat spre uşă cu viteza fulgerului.
- Vin acum! am strigat, repezindu-mă afară din cameră, pe scări.
Dar la jumătatea drumului, idiotul de gentleman ce mai supravieţuise în mine ieşi la suprafaţă. Fără să mă gândesc, am luat-o la fugă înapoi.
- Pa, Sakura, am spus strecurându-mi capul prin crăpătura uşii, ca apoi să dispar din nou.

Ce, nu era frumos să plec aşa. Mai ales că îmi descoperise nişte melodii noi, superbe. Un meloman ştie ce înseamnă asta.
Şi poate, mai ştii, mâine facem maraton de cântăreţi house. Nu mi-ar displăcea deloc. Chiar mă distrasem.

Prima! Victorie! nr1

Multumesc mult de tot ca m-ai anuntat happy

Capitol lung si mult dialog what?lol!

Skillet

si apoi altele, si altele, pana am dat de unele de care nici eu nu stiam si am ajuns sa le caut acum lough

Sa inteleg ca cei doi incep sa gaseasca puncte comune?
Super capitolul, dar sunt curioasa daca se va inampla ceva cu Sasuke si baietii heh

Spor la scris si te rog sa ma anunti in continuare kiss

Phahaha!

Astia doi sunt fenomenali, zici ca am in fata un show din ala plin de comedie si ironie, alaturi de o portie mare de sarcasm. Ma intreb insa cum o sa apara romantismul in ttoata chestia asta. Adica nu pot sa cred ca va fi o chestie din aia spontana, ma astept la mult mai mult din partea astora doi. Ce sa mai zic, cred ca ei au spus totul si nu mai e nevoie si de alte comentarii. Iti multumesc pentru anunt. Te pup. :*

Hello draling happy

Capitol plin de dialog in love

si cu vestica ciondaneala dintre cei doi, acum era motivul care e cel mai cultivat in muzica rock lough

Yeeeeeeeey Skillet si Linkin Park in love

Foarte amuzanta faza cu intorsul pe scari happy2

Nu putea sa ii spuna inainte de a pleca ? Sau lui ii place atat de mult sa urca trei etaje doar ca sa ii spuna "pa" ? :)))
Cum sa mai spus si inaintea mea, oare ce se va intampla cu baietii, sau cu Saku cat timp lipseste Sasu ? :))) ( ce exprimare am :))) )
Sper ca stii cat apreciez ca m-ai anuntat si ca o sa ma mai anunti si de acum inainte kiss

Kiss

& hugs

draga mea, ti-am spus vreodata cat de mult imi place ficul asta?
pe bune? :)) astia 2 se urau de moarte, mai aveau un pic si se omorau, iar acum se distreaza impreuna :)) ai talent la scris, tine-o tot asa :) ms ca ma-i anuntat, astept urmatorul capitol :)

Buna!

Multumesc pentru mesaj! Capitolul a fost nemaipomenit, nu mai puteam de ras! rolling on the floor

Sunt asa simpatici cand petrec timpul impreuna! in love

Ma bucur ca incep sa apara si alte sentimente in afara de ura(dragut din partea lui ca s-a intors s-o salute pe Sakura) . Cum vor ajunje sa se placa, chiar iubeasca, nu stiu. Sper sa aduci nextul repede si sa ma anunti si pe mine, te rog. ;;)

Spor la scris is la idei in continuare! Te pup! kiss

Helau!
Mama, deci capitolul a fost super, pur si simplu; mi-a placut fiecare liniuta de dialog, desi ai repetat cand de multe ori Tsunade.
Ai enumerat milioane de trupe care imi plac la nebunie, pe care le iubesc. Ramaneam poker face cand citeam tot mai multe, si mai multe, si mai multe trupe bestiale, si faine.
Desi ma asteptam sa il faci mult, mult, mult mai mare, este okai si asa micut. Dar chiar vreau ca urmatorul sa fie mai lung, please?
Bine, ne lungim. Mi-a placut mult, foarte mult. Sa vii repede cu next; baftaa! :*

soooooooooooooo much pentru anunt dulceata.cat despre capitol , nimic de zis.foarte fain.te astept cu next-ul cat poti u de repede. kiss

Akatsuki_lavy

Măi, măi, măi! Se vede că începe să se contureze o posibilă relație între cei doi protagoniști! În sfârșit au descoperit și ei un punct comun. Sasuke este atâââât de drăguut. Abia aștept ca lucrurile sa se încigă și muuult. well? awesome right?

Sunt incantata de faptul că nextul a fost mai mare, l-am citit cu o foarte mare plăcere. in love

Oricum, mulțumesc că m-ai anunțat și sper să mă anunți și în continuare! Kiss.

Chiar daca ne lasi ceva timp pana sa ne aduci nextul din punctul meu de vedere merita pe deplin aceasta asteptare.
Mi se pare putin ciudat sa ii vad pe Sakura si Sasuke ca se inteleg atat de bine si fazele dintre ei Kiba si Hinata sunt foarte tari lough

Sincer nici nu ma asteptam ca Sasuke sa se mai intoarca la jumatatea drumului sa ii spuna pa Sakurei pentru ca acum sincer nu stiu cati ar mai fi facut asta, dar a fost un gest frumos.
Mersi mult ca m-ai anuntat si de acest next. Spor la scris si la ide in continuare!

Uuuu! Se găsesc puncte comune.
Mi-a plăcut foarte mult deoarece a fost un capitol luuuuung şi foarte frumos.
Mămă ce tari sunt Kiba şi Hin.
Să nu uiţi să mă anunţi de next.
Spor la scris.

Te pup.*hugs*

Hey, my dear ;;)

. Finally te-ai decis si tu sa ne aduci next-ul, care este super mare si ma bucura din toata inima. Chiar daca ai avut destul de mult dialog nu a fost deloc si mi-a placuuut la nebunie a hug

. Well, intre Sasuke si Sakura incepe incetul cu incetul sa se lege o conexiune, sa existe o mica scanteie care sunt sigura ca in timp va deveni o flacar mare si draguta in love

. De unele trupe de rock chiar nu staim, dar ma bucur ca le-am aflat acum, pentru ca unele sunt absolut geniale, mai ales ca iubesc rock-ul I rock peopleee!!!

Abia astept sa aduci capitolul cat mai repejor happy2

Lots of kisses from Lola kiss

Maraton de cantareti house lough

Cativa dintre ei ii cunosc si eu, foare tari. Dar cel mai nemaipomenit lucru este ca nu le prea place rapp-ul si hip hop-ul. Ma bucur ca se inteleg bine. M-a surprins cand Sakura s-a asezat langa el si s-a uitat la ce facea pe calculator. Chiar nu ma asteptam la asa ceva. Dar cel mai tare a fost ca Sasuke nu a dat-o la o parte, sau a plecat din camera, ci din potriva, a ramas acolo si s-au distrat impreuna. Foarte ciudat. Dar Hinata, oare ce ii trece prin minte ? Nu cred ca a fost atat de cuminte pebtru ca pur si simplu o voia. Are ea vreun plan malefic. Mi-a placut mult ca gentleman-ul din brunet a iesit la suprafata si s-a intors doar pentru a saluta-o pe Sakura rusinos

Iar la inceput a fost haios ca spuneau impreuna aceleasi lucruri. Telepatia asta... Pai, mersi ca m-ai anuntat si imi pare bine ca ai postat. Spor la scris in continuare. Jelly te pupa kiss

Ehhh uite că au şi eu mai mult lucruri în comun well? awesome right?

mă bucur că ai adus next-ul şi ulţumesc deasemenea de anunţ kiss

!
Sper că vei posta cât de curând următorul capitl kiss

!
Baftă şi spor la scris în conntinuare !

P.s.: majuritatea trupelor le ştiam şi eu in love

Şi îmi plac chiar foarte mult in love

OMG.. Darling, scuze de intarziere, dar in ultimul timp ajung cam greu pe aici. capitolul e FANTASTIC, am ras cu lacrimi la faza din masina, si apoi la faza cu trupele. Fenomenal!
Ahahaha, parca se urau din suflet, dar geniile gandesc la fel, iar Saku descopera latura de gentleman din Sasuke. Un capitol memorabil! Mersi ca m-ai anuntat si sper s-o faci in continuare. Aaa, da cu ocazia asta..... Paste fericit!!!!!! See ya, Ale!

yeee!!!! Se aprind scantei! De cand astptam acest capitol!!! Doamne!
Esti geniala si iti ador ficul. Sa ma anunti de next!

Te-am pupat, Ana! kiss

Hey .
Sasuke si Sakura cred ca o sa ma omoar cu atata lungit de poveste . Chiar nu isi dau seama ca se potrivesc al naibii de bine ? . Ma bucur ca ai pus acele melodii fiindca le ascult pe toate , ce pot sa zic , imi place muzita rock . Mai ales Red de care nu ma mai satur . Nu am sa fac un comentariu lung . Nu-mi place pompos .
Imi place cum descrii si abia astept sa pui nextul repede ! Te pup !

Pai..macar si-or gasit cateva lucruri in comun,sau mai clar melodii.Ma bucur totusi ca au gusturi bune la trupele rock si eu ador Skillet si Three Days Grace,Red,Lost Prophets...Imi dau lacrimile numai cand ma gandesc..oh da si Linkin Park-In the End.Gata,gata am terminat! $can\'t see !!!$
Sasuke a inceput-o cu dreptul de data asta si Sakura e mai..hmm...delasatoare?Asa ceva (D)

In fine Kiba tot un tembel carismatic ramane
Tsunade:o gluma cam nesarata pentru bietul Sasuke..Si restul S.u.u.p.e.r!

Nu ai idee cat iti ador fic-ul ! Este nemaipomenit in love

Sasu' si Saku' par sa se apropie <33 Sper sa iasa niste scantei intre cei doi, caci sunt adorabiliciooooosi kiss

Descrii asa de frumos, actiunea este la perfectie, pusa la punct, este totul fascinant. Ma uimesti cu fiecare capitol postat dap !

Te rog sa pui continuarea si daca vrei si poti sa ma anunti si pe mine puppy eyes

Te puuuup si iti urez mult, mult succes la scris ! Sunt sigura ca nu ne vei dezamagi in love

Kiss ^^

Buna!

Nu am mai trecut de atata timp pe la ficul tau, dar am pierdut doar 3 capitole. Speram si eu sa am ce citi-si aici ma refer l-a ceva bun de citit. In orice caz, mi-au placut mult de tot aceste capitole. Modul tau de a scrie ma absoarbe cu totul, parca as trai odata cu personajul. Ce imi mai place este ca faci capitolele foarte lungi. Imi place foarte mult lungimea lor.
Mi-a placut foarte mult ultimul capitol, de fapt ce a fost cel mai super este atitudinea pe care au abordat-o protagonistii. Atat de draguti, nici nu ma pot exprima. Sper sa aduci nextul curand si poate ma anunti si pe mine. happy2

Meloman la tastatura! Cine ti-a dat voie sa te joci cu playlist-ul meu aici? Nu serios! Aici mi-am gasit playlistu' frumos asezat pe tava sa vada toata lumea ce ascult eu. Si eu nu suport ca cineva sa-si bage nasu' la mine-n playlist nici sa ma tai! Vina mea ca mai si spun! Muzica lipeste bine oamenii! Stiu eu prea bine! Si am un titlu special pentru capitolul asta "Mystery of you" de la Red. E un fundal perfect pentru capitolul asta. Adica, ce crezi ca am ascultat cat l-am citit? Muzica populara?! No way! Eh, asa, superb capitol si toate cele! Sa ma anuntai la next! Spor la scris! Te kiss

dulce! Ja ne! hi!

Iar, am intarziat si am cazut din nori. Scuze ca nu am mai dat comm.
Deci, uite ce chestii am pierdut! Foarte frumos totul!! :x E genial ficul! Eu una vreau neeaparat sa vad ce mai urmeaza! Spor in continuare si scuze ca sunt atat de restransa la comentari.

Am ajuns cam tarziu sa il citesc..
DAR...imi place ca intre cei doi incepe sa se contureze ceva in love

!!!
chiar sunt curioasa ce o sa se intample in celalalt capitol:X

Buna , buna . Dupa atata timp vin si eu la ficul tau cu un nou comentariu . Mi-a placut mult capitolul asta , in sfarsit cei doi incep sa se aproprie , ceea ce am asteptat foooooooooooarte mult timp . Sunt asa curioasa ce se va intampla in noul capitol , asa ca te rog multtttttttttttttttt de tot sa ma anunti . Te pup dulce !

In cele din urma, lenesa de mine ajunge la acest capitol mai mult decat superb <3. Nu stiu ce mi-a placut mai mult: faptul ca astia doi au inceput sa se inteleaga -in limita bunului simt- sau ca am regasit numele unor formatii mai mult decat geniale, pe care le ador. Cred ca a fost capitolul meu preferat, pot spune asta cu mana pe inima. Oricum este unul dintre ficurile care imi plac enorm si la care astept cu nerabdare next-ul. Din cate stiu, ficul este o adaptare, insa stiu cum scrii, deci tot simt nevoia sa te apreciez: esti talentata si ai niste idei care ma prind. Hai repejor cu next-ul kiss