cine a aparut? eu vreau nextul cat mai repede posibil EU TOT CREA DA SASUKE ESTE CEL CARE APARE

Cine apare iubita? 8-> Imi pare rau ca ti-am urmarit ficul dar nu am dat nici un com. Imi pare rau dar mai mereu ba uitam ba imi era lene ba nu stiam ce sa spun.
Acum stiu! Iti ador ficul! Si abia astept next-ul
Sa-l pui repede ca de nu te pap!
Te pup!

Ar trebui sa te faci comediana k mor aici de ras . Doamne ce amuzanta esti. Oricum eu am murit de ras dar acum mor de curiozitate caci nu pui next mai repede. Astept cu nerabdare

HAI CU NEXT-UL ALA CA INEBUNESC DEJA

Capitolul 8. Confesiunile lui Madara Uchiha



Nu puteam să cred una ca asta. Mucosul ăla sâcâitor a reuşit să ajungă într-un timp aşa scurt pe muntele Fuji? Credeam că este doar un hlizit prost fără pic de putere , dar aparenţele înşeală. Itachi nu era deloc surprins de asta, dar eu aveam încă gura căscată.
- Um, Itachi-san! începe pe vocea aia de vierme infect. Tobi vrea să vorbească cu fata misterioasă, deoarece Tobi e băiat bun şi vrea să elucideze mistere.
M-a făcut cumva mister neelucidat? Îmi venea să îi sparg masca aia care semăna cu o coajă de portocală şi să îl ucid pe loc. Pur şi simpu mă enerva vocea aia de căţel nehrănit de mai bine de 100 de ani. Itachi s-a încruntat şi nu dădea semne că vrea să plece. Dispari ciudatule! Itachi e singurul care mă poate ajuta iar tu ne opreşti din treabă.
- Tobi, nu mă înţelege greşit , dar asta e o conversaţie privată.
Nu era prea fericit de ce ia zis Itachi. Deşi avea masca aia şi nu puteai să îti dai seama ce figură are cu adevărat i-am putut observa gesturile. În mai puţin de o secundă se afla în spatele lui Itachi, în pozitie de atac. E al naibii de rapid! Asta înseamnă că tipul ăsta chiar suferă de personalitate dublă. Nu poţi fi un idiot stupid şi după aceea un tip priceput.
- Am zis ceva, Itachi! se aude acea voce înspăimântătoare cu care eram obişnuită din coşmaruri.
El e! Vocea acea terifiantă care te băga în sperieţi era izbitor de identică cu cea a tipului din coşmaruri.
- Itachi, fă ce zice, îi comand eu fostului meu ''sensei'' . Vreau să ascult ce are de zis.
- Nu pot să ... încercă Itachi să îmi explice cine ştie ce filizofie dar eu l-am oprit din vorbit.
- Dute!
Nu a mai aşteptat un alt îndemn, că şi-a luat tălpăşiţa. Acum, stăteam faţă în faţă cu ciudatul mascat. Haide, zi ceva! Până acum erai aşa energic, acum eşti mai ceva ca o scândură. Vorbeşte ! Când să iau iniţiativă şi să îmi deschid gura, hlizitul începe să vorbească:
- Îmi face deosebită placere să te intalnesc pe viu, Sakura Haruno! se aude din nou vocea aia.
Nu pot să cred că asta e tot ce poate zice. Am fost torturată timp de trei ani cu cele mai orbile coşmaruri în care îmi mureau prietenii şi cu ce scop? Aveam multe întrebări ,iar el şi-a dat seama de asta.
- Îmi dau seama din privirea ta că ai multe să mă întrebi şi te voi lămuri în legatură cu tot. Dar mai întai să mă prezint. Numele meu este Madara Uchiha şi...
Dar nu mai auzeam nimic din ce spunea. Madara Uchiha? Acel Madara Uchiha? Gândurile îmi şiroiau prin minte ca pe bandă rulantă. Era incredibil! Chestia asta era pur şi simplu ireală. Trebuia să fie mort de mai bine de 100 de ani, iar el apare în faţa mea, cu două personalităţi pe capul lui. Nu putea să se prefacă, deoarece oricât de actor ai fi, poţi să faci greşeli, iar el nu a făcut nici măcar una. Totul pare aşa ireal.. dar era cât se poate de adevărat. Şi ce treabă avea cu mine până la urmă? De ce nu l-a chinuit pe Sasuke? Pe Itachi? Eu nu sunt o Uchiha.
- Nu mă interesează cine eşti, îi răspund pe un ton aspru. Ceea ce vreau să ştiu este de ce mă torturai cu cele mai groaznice coşmaruri?
Eram dea dreptul nervoasă. După atâta timp îl întâlnesc pe nefericitul ăsta şi se prezintă ca Uchiha Madara. Asta explică Sharinganul. Visele mele de al ucide s-au spulberat drastic. El e marele Madara iar eu sunt micuţa Sakura, chinuită de soartă şi viaţă, fără aptitudini remarcabile. Cât de crudă poate fi viaţa asta?
- Ai potenţial şi mai pe scurt: vreau să devin senseiul tău pentru a te antrena.
Îmi venea să pufnesc în râs. Acest om este dus cu capul rău de tot şi nu exagerez. Asta nu explică nimic!!!
- Cred că ar fi mai indicat să îti spun întreaga poveste şi planul meu.
S-a aşezat jos, pe o stâncă din faţa mea şi a început să îmi spună povestea vieţii lui. Oh, god, seriously? Nene, nu mă interesează! Vreau doar să aflu ce ai de gând cu mine.
- În primul rând, fi atentă, murmură el întunecat.
Doamne, când îl aud mi se face piele de gaină. Aşa înfiorător este. Totuşi nu pricep cum poate avea două personalităţi aşa complexe. Una de idiot incompetent care are ca scop în viaţă frecatul oamenilor la cap şi altul, un înfioăator om care are ca scop distugerea lumii ninja. Acum, tot ce puteam spera este că nu mă va omorî. Nu sunt cea mai calmă persoană şi mai ascultătoare deci îi pot da câteva bătăi de cap, acestui om misterios.
- Acum, că îti am atenţia captată pot începe, spune Madara sfredelitor. Presupun că îmi cunoşti identitatea de la maestra ta Tsunade , nu? aprob din cap iar el continuă povestitul. Din câte ţi-ai putut da seama sunt nemuritor şi am două personalităţi complexe, pentru a nu da de bănuit. Una este Tobi, cea pe care am afişat-o în prezenţa lui Deidara şi cealaltă este personalitatea mea obişnuită.
- De ce nu îti cunoaşte nimeni adevarată identitate? întreb eu promt, curioasă de fel.
- Nu mă întrerupe, spune Madara nervos.
Kiahh, omule, nu tre' sa te ţipi că aud! Acum o parte din mister e elucidat, dar totuşi de doreşte de la mine?
- Te-am lămurit în legatură cu persoana mea, acum ar fi cazul să îţi explic rolul tău. Timp de trei ani ţi-am testat capacitatea mentală să văd dacă eşti cu adevărat menită să îmi fi elevă şi pot spune că ai suportat cu brio. Ştii şi tu, că într-un timp am renunţat să îti mai induc o stare de coşmar şi te-am lăsat să dormi pentru a fi pregatită de celelate obstacole din cale. Unul dintre ele a fost lupta ta cu Sasori. Nu eram sigur că îl vei învinge, dar cu ajutorul bătrânei Chio ai făcut-o. Nu am fost mulţumit pe deplin aşa că ţi-am scos un alt membru Akatsuki în cale. Am fost plăcut surprins să văd că i-ai ţinut piept lui Pain, deşi a intervenit mucosul de Kyuubi. Acum sunt convins că meriţi să fii eleva mea.
- Stop cadru , om nebun, intervin absolut enervată de povestirea lui de tot ca**tul. De ce să fiu eleva ta? În primul rând tu eşti un ninja străvechi care posedă cel mai puternic Sharingan iar eu sunt o biată kunoichi care abia se descurcă în luptă. Şi în al doilea rând de ce nu ţi-ai găsit şi tu altă personalitate? Aia de vierme infect nu te prinde.
Absolut enervat de ce am spus, a aruncat un kunai direct spre capul meu, mulţumesc doamne, că nu m-a nimerit! Cine şi-ar fi dat seama că Madara Uchiha îşi pierde aşa uşor cumpătul.
- Fi atentă la vorbele mele, nerespectoaso! se aude vocea groasă şi înspăimântătoare a lui Madara.
Omule, deja m-am saturat să mă tot repet cu voce înspăimântătoare.. Nu poate folosi şi el un glăşcior fin şi dulce? Oh, stai! I forgot.. Tipul din faţa mea nu era orice netot, era marele , nemuritorul, puternicul şi atot-cunoscătorul Madara. Dacă l-aş lăuda puţin cred că i-ar creşte respectul de sine.
- Îmi pare rău, Madara-sama, adaug pe o voce dulce cu nişte ochişori sweet.
- Mhm. Să continuam, spune deloc impresionat de încercarea mea de a fi ''respectoasă''. Sunt conştient că nu vei accepta să mi te alături de bunăvoie, de aceea voi fi nevoit să fac chemare la anumite măsuri.
- De unde ştii tu că nu mă voi alătura geniului tău malefic?
- Nu mă lua de prost, deoarece te cunosc mult prea bine şi ştiu ce îti poate pielea, răspunde Madara. Ai fi de acord să îi iei ostatici pe cei cinci kage şi să îi obligi să mi se alăture în planul meu?
NU! Păi e evident răspunsul... Cum să fiu de acord cu aşa ceva. Omul ăsta e un criminal înrăit şi mai face şi parte din Akatsuki. Logic că nu aş fi deacord.
- Desigur, spun pe o voce absolut convingătoare, dar Madara nu crede nimic.
- Nici nu îmi cunoşti intenţiile.
- Păi ar trebui să mi le spui , nu ? În fond, voi fi eleva ta, nu, sensei? spun zâmbind prosteşte.
- Vreau să curm existenţa celor cinci kage pentru a elimina conducerea curentă şi a porni Cel de al4-lea mare razboi ninja.
Uimirea mea nu avea limite... Acest om, pardon monstru nu are scrupule... Îmi era mult prea frică şi să mai deschid gura. În condiţia actuală nu puteam fugi, deoarece m-ar prinde cu siguranţă, iar să-l chem pe Itachi nici nu se pune problema. Am o vagă impresie că Itachi îi cunoaşte identitatea şi a fugit cât a putut de repede. Este imposibil, pur şi simplu nu mai am cuvinte referitoare la ce am auzit. Unde naiba e Sasuke, când am nevoie de el??



Hey!! Va multumesc foarte mult pentru comm-uri :* Am venit cu next umpic mai drevreme deoarece m-a trasnit curentul inspiratiei =)) Si stiu ca vam lasat putin in ceata cu capitolul asta. Dar curand lamuresc totul... Plus ca pe viitor vor fi scene +16 si mult mai funny :)) Trebuie sa mentionez ca ii voi schimba personalitatea lui Madara. Cunoasteti mult prea bine atitudinea lui in Naruto, dar eu o voi schimba. Pe langa personalitatea de tembel ( Tobi), va avea propria personalitate ( rece, dar si calda)... atunci cand va fi in prezenta lui Saku ;;) Presupun ca am dat prea multe detalii si trebuie sa ma opresc :))
Inca odata va multumesc pentru comentarii si sper sa va placa next-ul :X

Ce pot sa zic ador capitolul asta , si mai facut foarte , foarte curioasa sa vad ce se intampla . sa pui nextul cat de repede poti

Capitolul 9. Salvatorul







Nu pot să accept ce îmi propune nebunul de Madara. Încep să mă satur de această atitudine plină de scepticism. Îmi plăcea mai mult de Tobi. Tot ce poţi scoate de la Madara sunt povestea vieţii lui, informaţii deloc folositoare, planuri de asasinare şi un ''Mhm'' plictisit. Ăştia din clanul Uchiha se întrec la atitudini de ca**t, iar Madara e primul pe listă. Urmat de Sasuke , de care am nevoie neapărat şi de Itachi, care şi ăla are multe ifose.
- Deci? întreabă Madara pe veşnica lui voce de obosit.
Ce ''deci'' fosilă umblatoare? Nu te aştepţi să spun ''da'' , nu? Nu sunt chiar aşa (iertati-ma nu stiu ce vorbesc)ă să îmi iau un angajament cu cineva din clanul Uchiha. Ştiu prea bine că asta se face printr-o legatură de sange, iar dacă îmi încalc cuvântul pot să fiu ucisă fără prea mare efort. Acele luni cu Itachi m-au învăţat multe şi nu mă poţi păcăli, hlizitule! Trebuie să ocolesc cât mai mult răspunsul, deci trebuie să găsesc metode eficiente.
- Madara-sama, îmi puteţi spune cum de sunteţi nemuritor? încep eu să fac pe eleva ascultătoare şi curioasă.
- Curiozitatea a ucis pisica şi tăcerea este de aur. răspunde el, plictisit, cu rânjetul şters de pe moacă.
Serios? Omul ăsta face mişto de mine cu siguranţă. Curiozitatea a ucis pisica? Alt citat nu a găsit şi el? Presupun că a citat şi el vreun vagabont sau vreun boschetar, că altfel nu îmi explic.
Este ciudat cum sunt faţă în faţă cu cel mai mare criminal şi tot ce putem face este să ne privim, cel puţin eu, că de el nu ştiu . Masca aceea mă împiedică să îi desluşesc şi cel mai mic sentiment.
- Madara-sama, continui pe vocea de elev ascultător şi plin de speranţă.
- Mhm?
- Ce ascundeţi sub mască? întreb absolut curioasă.
Cum să nu fii curios în legatură cu acest detaliu.
- Numai Tobi ştie!!...
Deci ia revenit atitudinea de prost. Toate speranţele mi-au fost zdrobite dintr-o singură replica. Cât de ciudat poate fi asta.
- Asta înseamnă că eşti prea urât ca să te afişezi în public, dau eu replica decisivă. Plus, miroşi a naftalină.
- Tobi nu înţelege ce vrea să spună Saku-chan. Tobi it`s a good boy.
Oh, god! Taci naibii din gură, spurcat ordinar . Îmi doream să îi revină personalitatea lui Madara. Înainte îl doream pe Tobi, acum pe Madara. Asta pentru că este un contrast imens dintre ăştia doi!
Vroiam să scap de Madara Uchiha odată pentru totdeauna, dar aveam să rămân fără gât dacă încercam ceva. Am început să analizez situaţia cu calm şi grijă. Mă aflam în vârful celui mai înalt munte din zonă şi nu puteam doar să mă arunc aşa de nebună. La poalele muntelui era o pădure destul de deasă şi mă puteam pierde cu uşurintă prin ea, dar uit cu cine am deaface. Madara nu este un necunoscător, ci dimpotrivă, ştie foarte bine. Doamne, dă-mi un semn şi scapamă de mucegăitul ăsta! Deodată aud o explozie de proportii uriaşe şi sunt nevoită să dispar din locul în care eram. Din păcate prostul de Tobi, s-a ferit şi el de acel atac. Chakra aceea întunecată... Sasuke! Nu puteam crede că cel care provocase un asemena dezatru era chiar Sasuke, împreună cu Suigetsu, Juugo şi nelipsita Karin . Nu puteam să le vad feţele, căci eram la o distanţă considerabilă. Simt două braţe care mă înconjoară şi sper din tot sufletul să fie Sasuke, dar nu, e mucegăitul!
- Sasuke!!! încep să urlu ca disperata. Ajută-mă! Nu mai sta şi admira peisajul!
Brunetul mi-a luat în seamă comentariul şi a vrut să atace, dar vocea imperioasă a lui Madara răsună ca un ecou prin toate părţile.
- Se pare că planurile mi-au fost stricate, dar asta nu înseamnă că nu ne vom revedea cât de curând. Ai grijă , Cherry Blossom. Vei fi vânată de toţi din Akatsuki inclusiv de mine.
M-am simţit eliberată şi era să cad în gol, dar Sasuke m-a prins în braţe la momentul potrivit. Încă eram uimită de prezenţa lui aici şi mai ales de tot ce s-a intamplat cu strigoiul ăla în curs de putrefacţie. Am început să văd totul negru semn că aveam să leşin cât de curând. Am închis ochii şi de aici totul îmi este neclar.

Simt o amorţeală de nedescris. Din nou acel întuneric înfiorător. Vreau să deschis ochii, dar nu pot. Acea imagine cu Madara mi se derulează încontinuu în cap semn că nu ma va lăsa niciodată în pace. Cad într-un abis profund de unde nimeni nu mă poate ajuta să ies. Nu.. nu vreau. Încerc cu toate puterile mele să ies la suprafaţă, dar mă afund tot mai mult în vid.

-Sakura! Sakura!

Auzeam cum cineva mă strigă, dar tot nu puteam ieşi din acel negru întunecat. Îi simţeam mâinile catifelate pe faţa mea şi era aşa de bine. Nu recunoşteam vocea aceea calda, dar...
Pleosc!
Am deschis ochii automat şi am sărit ca arsă. Ce să văd? Sasuke era chiar lângă mine cu o figură gen ''Nu te mai trezeşti odată'' şi cu o privire blândă. Ok, asta e un univers paralel. Mi-am dus mâna pe obraz şi am realizat că este lovit.

- Idiotule! încep să ţip la bietul baiat. Cum de ai avut tupeul să mă loveşti tu pe mine? Nesuferitule! Esti aşa un prost! Ăştia din clanul Uchiha sunt cu toţii nişte idioţi fără măsură.

Sasuke îşi dădea ochii peste cap şi mă privea plictisit. Privirea caldă şi plină de dragoste de mai înainte a dispărut . Era logic. Am aruncat o privire în camera în care mă aflam şi mi-am dat seama că suntem în grota subterană a lui Orochimaru. Măcar am scăpat de ticălosul de Madara... Deşi aveam să mă întâlnesc cu el cât de curând. Abia atunci îmi aduc aminte.

- Unde e?
- Cine să fie? mă întreabă Sasuke neînţelegând ce vreau să spun.

Răsuflu uşurată ştiind că Madara nu era prin apropiere. Nici nu am de gând să îi spun lui Sasuke de bunicul.. străbunicul sau ce dracu i-o fi Madara lui. Mai bine să îmi ţin gura decât să fie probleme. Îl privesc pe brunet preţ de câteva secunde după care îl îmbrăţişez drăgăstos şi strâns. Uimit, dar conştient de tot, Sasuke îmi răspunde la îmbrăţişare. Era aşa cald! Cine ar fi crezut că Sasuke avea şi o latură drăguţă, pe lângă aia de nemilos. Mă bucur că m-a salvat de Madara şi sper să fie lângă mine mereu.



Va multumesc mult ca ati trecut pe aici cu un comm :X Am de facut un anunt... maine plec la mare si nu voi pune continuarea timp de vreo saptamana.. voi avea laptopul dar nu stiu daca o sa ma prinda inspiratie cand sunt inconjurata de atata distractie :)) Totusi voi incerca sa scriu ceva si sa postez :) Inca odata va multumesc ca imi cititi ficul si va place!:*

sunt prima ? nu imi vine sa cred eu deobicei sunt printre ultimii . Sa sti ca iti ador ficul si il citesc cu mare , foarte mare placere si curiozitate . Distractie placuta la mare , si abia astept sa te intorci si sa pui next

Dar marea mea intrebare este ce s-a intamplat cu Karin?! :-/
Si next-ul repede, nu? :o3

Ce misto este ficul si imi place cum madara isi schimba personalitatile. de la un idiot fara limite la un om super infricosator. Chiar te-ai intrecut pe tn dar de ce a ales-o madara taman pe sakura sa-i rapeasca pe cei 5 kage? Of numai autorul stie........ din pacate Spor la scris si distractie placuta la mare

ok deci daca nu bagi cat mai repede next-ul te pap

Hei ! :) Scuzati-mi absenta indelungata , dar dupa cum spuneam am fost la mare. Azi voi pune next si in functie de comm-urile pe care le primesc, urmatorul capitol va veni chiar maine sau poate si mai repede. So.. enjoy!



Capitolul 10 . Dragoste şi ură





O nouă zi plină de speranţă îşi face apariţia în minunatul Ţinut al Focului. Pentru prima oară după multă vreme am reuşit să dorm. Am avut un somn dulceşsi lung până când....
- Trezeşte-te odată, tâmpito! aud un ţipăt ascuţit ca de hienă.
Nu era nimeni alta decât Karin. Mi-am ridicat capul de pe perna moale şi i-am aruncat o privire plină de dispreţ. Roşcata a continuat cu alte insulte şi ţipete, dar nu am băgat-o în seamă. Eram prea bine dispusă pentru a o asculta pe paiaţa roşcată. M-am sculat din pat şi am dat-o afară din camera mea. O puteam auzi cum mă înjură de la uşă, dar am încercat pe cât posibil să mă fac că nu o aud. M-am îmbrăcat rapid şi am părăsit încăperea. Mă bucur că nebuna aia a plecat şi am evitat o posibilă reîntâlnire, căci sincer, nu mai aveam chef de faţa ei după ce m-a trezit din dulcele meu somn. Am înaintat spre ''sala de conferinţe'' a lui Sasuke, pentru a pune planuri la cale. Cel puţin ei, deoarece eu încă mă gândeam la Madara şi la vorbele lui de psihopat. Cine ar fi crezut că Uchiha Madara este nemuritor şi doreşte să remodeleze lumea după bunul plac. Nu mă îngrijorau el sau maimuţele lui din Akatsuki, mă îngrijora doar faptul că cei cinci kage se aflau în pericol şi nu puteam face nimic. Să îi spun lui Sasuke despre planurile nebunului ar fi total deplasat. Nu m-ar crede şi cu siguranţă nu m-ar lăsa să intrevin. Până la urma sunt mica lui jucărioară. Totuşi, îi sunt datoare până în gât că m-a scăpat de mucegăit. Am ajuns în faţa unei uşi şi am pătruns în cameră. Acolo se aflau Suigetsu, care era la fel de adormit ca şi mine, Juugo, făăa nici o problemă ca deobicei, Karin, oxigenată ca întotdeauna şi Sasuke, la fel de rece ca un Iceberg. Echipa asta-i de ra**t -_- şi am zis-o. M-am aşezat şi eu lângă Suigetsu, care era în extaz de când am venit, sub privirea ucigătoare a lui Karin. Pe când Sasuke zicea ceva de un plan pentru nu ştiu ce misiune, eu îl priveam cu multă admiraţie, dragoste, ură şi mai ales atracţie. Ştiu că sunt nebună, dar tipul ăsta mă înebuneşte! Nu eram atentă la ce spunea, ci doar la el. Abia când m-am trezit cu o palmă peste cap am fost readusă la cruda realitate. M-am enervat maxim când am văzut cine era făptaşul. Karin.... cine altcineva! Mai să o iau la bataie, dar Sasuke m-a prins de talie şi m-a tras spre el ceea ce m-a făcut să roşesc. Nervoasă, roşcata a ieşit din cameră înjurându-mă şi blestemându-mă de mama focului. Suigetsu râdea de murea de această fază, iar Juugo schiţa şi el un zâmbet. Eu eram în al noulea cer că Sasuke a facut un asemena gest, dar imediat mi-a dat drumul şi mi-a aruncat una din replicile lui de '' lasă-mă să mă laşi'':
- Las-o pe Karin în pace şi nu o mai provoca. Fi mulţumită că ţi-am salvat fundul de Akatsuki şi nu te-am lăsat să mori deşi ar fi trebuit.
Fir-ai tu să fi de idiot notoriu! Îmi venea să îl iau la bătaie şi chiar asta am făcut. M-am năpustit asupra lui, neţinând cont că erau acolo şi cei doi băieţi şi am început să trag de el. Am căzut pe podea, eu aflându-mă peste el şi dăi palme şi pumni la greu. Din păcate nu a ţinut mult asta, că drăguţul de Sasu a început să urle şi să zbiere că ce mama naibii fac eu pe el etc.. Chestii normale. M-am ridicat de pe el şi m-am întors în partea opusă, îmbufnată de comportamentul brunetului. Deşteptul de Suigetsu râdea de nu mai putea , iar Juugo chicotea şi el peacolo.
- Pe bune, voi sunteţi mai rău ca şoarecele şi pisica, adaugă Suigetsu zâmbind şi oprindu-se din râs.
- Da, Suigetsu, eu sunt pisica, iar nefuseritul de Sasu e şoarecele cel neajutorat, spun zâmbind diabolic dar Sasuke îmi dă o palmă şi ghici-ţi unde, la fund!!!
Nesimţitul naibii! Iar am început să îl lovesc cu pumnii, picioarele, palmele şi cu tot ce mai găseam, dar îmi bara fiecare lovitura fără prea mare efort. Suigetsu a zis că ne lasă să ne distram în particular şi a părăsit încăperea, urmat îndeaproape de Juugo. O, nu! M-au lăsat singură cu fiara asta! Cine ştie ce are în căpşorul ăla a lui. Se uita la mine cu o privire perversă ceea ce îmi dădea de înţeles că am încurcat-o şi hormonii îi joacă în cap. A venit spre mine şi m-a prins de mâini cu gândul să mă sărute, dar eu m-am lăsat în jos şi a pupat zidul. Oh, yeah, sunt aşa malefică. Am fugit rapid spre uşa în spearanţa că pot să ies, dar brunetul se afla chiar în faţa mea privindu-mă nervos.
- Supărat că ai pupat zidul? întreb ironică şi încep să rad. Iubire, buzele astea vor fi sărutate doar de alesul inimii , spun plimbându-mi degetul pe buze. Şi crede-mă, nu eşti tu acela! Plus că ai o iubita, îngrijeşte-te de ea.
Sasuke mă privi total debusolat şi mă întrebă:
- Ce iubită?
Acum face pe prostul... Când te-am prins în pat cu Karin, idiotule? Îmi venea să îi spun asta dar m-am abţinut.
- Lasă vrăjeala ,Uchiha! Karin cine alta? Nu cu ea te frecai acum ceva zile?
- Iubită? începe să râdă zgomotos. Serios, tu chiar crezi că m-aş uita vreodată la ea? Dacă nu observi eu încerc ceva cu tine, dar din pacate tu eşti cam distantă.
Poftim? Băi, omul ăsta este absolut incredibil! Mentalitatea lui este absolut incredibila din moment ce afirmă un asemena lucru. Poate că ţine la mine şi doreşte să aibă ceva cu mine, dar nu va obţine un aşa lucru. Mi-a făcut mult prea mult rău şi din cauza asta nu îl pot ierta. Unele lucruri sunt peste puterile mele şi nici măcar lui, cel pe care îl iubesc, nu îi pot trece cu vederea unele chestii. Nu e ca şi cum nu aş vrea, dar nu pot. Acum, nu pot să mă gândesc la dragostea şi ura ce i-o port , ci la Madara şi scămoşaţii ăia din Akatsuki.
- Uite, Sasuke, e cam târziu pentru asta. Ştiai de mult că te iubeam, dar tu ai ales răzbunarea şi puterea. Îmi pare rău pentru tine, dar eu nu simt acelaşi lucru ca acum câţiva ani. Simt ură şi dragoste în acelaşi timp şi dacă le pui împreună nu iese ceva convenabil. Sincer, chiar îmi pare rău, dar nu am timp de aşa ceva şi...
Dar nu m-ai puteam spune nimic. Simţeam o căldură intensă ce mă invada pe dinăuntru. Era ceva magic, nemaipomenit... Un lucru pe care l-am visat mereu. Buzele sale se aflau peste ale mele şi formau un sărut pasional. Limba lui cutreiera nestingherită prin lăcaşul meu umed şi nici eu nu mă lăsam mai prejos. Era un mod absolut drăguţ de folosit pentru a-mi închide gura. Mi-am pus mâinile în jurul gâtului său şi ne-am adâncit mai mult în sărut. Acum, mâinile sale se aflau pe talia, respectiv fundul meu, ceea ce m-a enervat la culme, dar m-am gândit să-l las pe baiat să se simtă bine. Că ce naiba.. Nu ne sărutam aşa în fiecare zi, defapt nu o facem deloc. Am stat aşa timp de două minute, mai luând pauze scurte, că doar nu vrem să murim sufocaţi. Totul era aşa perfect şi minunat până ce a apărut Suigetsu şi când ne-a văzut a început să plângă fals. M-am dezlipit imediat de Sasuke şi am încercat să îl calmez pe bietul baiat dar nici nu dorea să audă.
- Saku-chan e lea... începe să imite un copil prost crescut. Cum a putut Saku chan să îmi facă asta când eu i-am ţinut companie de atâtea ori...
- Uite Suigetsu, ce ai văzut nu e nimic , încerc să îl consolez dar m-ai rău am făcut.
- Cum aşa!? începe să plângă şi mai tare. Acum ceva zile îl făceai pe Sasuke în toate felurile posibile şi imposibile, ba chiar l-ai facut (iertati-ma nu stiu ce vorbesc) şi l-ai făcut şi prost şi...
I-am astupat gura lui Suigetsu înainte să mai spună şi altceva. M-am întors spre Sasuke care murea de draci. Avea o vena la cap, mai să-i pocnească de nervi.
- Eu cred că.. voi pleca... spun şi o iau la fugă spre camera mea.
Acum nu mai ştiam ce să cred. Mă iubea sau doar îşi bătea joc de mine? Eram aşa derutată!! Dar cei drept.. mi-a plăcut la nebunie sărutul lui, ba chiar aş fi vrut ceva mai mult. Oricum, sper că Sui, să nu-i mai spună şi alte chestii. Că l-a nervi am spus multe despre Sasu, de la faptul că e (iertati-ma nu stiu ce vorbesc), până la curvar... Şi nu îmi pare rău de asta. Când el îşi va remodela comportamentul atunci voi termina şi eu cu insultele.

urraaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!Ai bagat nextul dupa zeci de ani.imi place rau de tot

OH ce bn ca ai adus nextul. Si inca ce next misto ai adus, dar sper k in urmatorul sa ne explici de ce madara o vrea taman pe sakura sa-i indeplineasca planul?

ce pervers este Sasuke . Place la mine . Ce n-as fi dat sa ii vada si Karin sa moara de ciuda ! Deci iubita ador nextul asta si il astept cu nerabdare pe urmatorul care sper sa vina cat mai repede

Am revenit cu next-ul si de data aceasta va fi ceva mai mult dialog ( sper sa nu fie sec) T_T oricum... pentru capitolul urmatorul veti avea o supriza ( caci incep....) Lasa mai bine nu zic... Va tin in suspans :)




Capitolul 11. O discuţie contradictorie alături de cel mai neînţeles om




Toată ziua am stat în camera mea deoarece îmi era prea frică să mai dau ochii cu Sasuke. Azi am simţit o multitudine de sentimente şi habar nu am care sunt false sau adevarate. Ceea ce ştiu cu exactitate este că eu îl iubesc... În legătura cu asta nu am nici un dubiu, dar el... Oare ce simte? Doar la asta m-am gândit, încercând să îi explic gestul de a mă săruta. Daca nu îşi deschidea Suigetsu gura, poate mai aveam vreo şansă la inima lui. Dar în fond, eu am spus doar adevărul.
Acum încerc cu disperare să adorm. Mă bucur mult că Madara m-a lăsat în pace şi sunt pe deplin fericită că nu mi-a mai bântuit visele. Am închis ochii uşor şi m-am lăsat purtată pe tărâmul viselor.
Un vid intens mi se arăta în faţa ochilor. Să fie fals sau adevărat? Îmi măsuram cu atenţie paşii pentru a nu face vreo greşeală şi a cădea în prăpastia inexistentă, dar persistentă în capul meu. Aveam altă stare de coşmar indusă de Madara? Sau doar.. visam?
Îmi căutam cu disperare faţa pentru a o ciupi, dar mi-am dat seama că nu existam ca fiinţă, ci doar ca spirit. Ceva extrem de ciudat, dar folositor în lumea în care mă aflam. Observ o siluetă straină ce se apropria de mine. Să fug sau să stau? Intenţia mea iniţială a fost să dispar în neant, dar am rămas pe loc cu ochii aţintiţi spre misterioasa prezenţă. Doream să cred că e Madara, dar nu... Era alt Akatsuki. Cel mai înfricoşător şi mai puternic geniu malefic pe care l-am intalnit. Era el... Pain alias nemilos nebun dupa ordine. Nu ştiam cum să reacţionez. Dacă ar fi fost mucegăitul de Madara cu siguranţă i-aş fi aruncat un set de replici pline de venin, dar în cazul lui nu ştiam ce să fac sau ce să spun ca să nu o dau în bară. Atunci mi-am amintit că eram doar o prezenţă şi nimic mai mult. Un suflet rătăcitor, fără corp, iar o luptă ieşea din discuţie. Înaintă din ce în ce mai mult spre mine, iar eu mă dădeam în spate cu fiecare pas înaintat. Din păcate am nimerit un... perete? Consideram că nu exista lucru material în acea lume a coşmarurilor eterne, dar există?
- Pură închipuiere, aud vocea lui Pain.
M-a lăsat în ceaţă. Întâlnirea noastră era pură închipuire din partea mea sau cum?
- Suntem într-un vis, pentru tine fiind coşmar. Am venit să clarific câteva lucruri pentru viermele ăla de Tobi.
Ştia tot ce gândeam, de parcă îmi cintea mintea. Cu aşa uşurinţă îmi putea ghici gândurile? Sau era un atotputernic? Dacă i-a spus Tobi lui Madara, asta înseamnă că el nu are ideea despre a doua personalitate a lui şi nu ştie cine e.
- Ştiu cine e. Nu e nevoie ca o puştoaică de maxim 16 să mă considere pe mine inferior, scuipă vorbele de parcă l-ar ştrangula o pisică.
Ah ,da ! Am uitat că el este unul dintre cei mai frecaţi membrii din Akatsuki cu multe ifose. Nu l-am cunoscut prea bine pe acest nemilos pe când am stat cu Itachi, dar tot ce ştiam este că acel corp era al unui anume Yahiko, iar personalitatea este defapt a lui Nagato. Greu de priceput şi tocmai de asta nu îmi bat capul.
- Am 18 deşteptule! îi spun indignată de comentariul acestuia.
Nu suportam să fiu luată drept o biată puştoaică sub vârsta de 18 ani, vai de capul ei fără vreo aptitudine de ninja.
- Puţin îmi pasă, adaugă pe un ton de sadic.
''Putţn îmi pasă'' încep să îl imit, lucru care nu îi convine de fel. Mi-a aruncat una din privirile lui ucigătoare şi a continuat cu datu-l din gură. El si Madara sunt la fel, asta am concluzionat din păcate. Pain a început să îmi spună despre planurile lui Madara , ce din pacate mă includeau şi pe mine.
- De ce eu? îl întreb absolut sigură că îmi va da un raspuns promt şi extrem de lung.
- Deţii toate cele cinci elemente! spune zâmbind.
Ok, am rămas mască la propriu. În primul rând, Pain zâmbeşte, ceea ce este foarte ciudat pentru un cadavru ambulant, iar în al doilea rând what? Ce vrea să spună prin ''deţii cele cinci elemente''?
- Katon, Suiton, Fuuton, Raiton si Doton, toate într-o singură persoană cu utilizare prelungită. Deasemenea mai sunt ninja ce deţin un astfel de dar, din pacate trebuie să îşi schimbe corpul printr-un jutsu interzis ceea ce dovedeşte că sunt nişte fake-uri.
- Aham, aprob mecanic din cap. Deci de asta mă vrea Madara?
- Din păcate, spune Pain fără pic de interes.
Cu ceva timp în urmă eram sigură că nu eram bună de nimic, iar acum aflu că deţin toate cele cinci elemente? Oh, sunt grozavă!
- Dar niciodată nu am folosit vreun element, adaug ferm convinsă că am dreptate, dar Pain logic că a trebuit să îmi întoarcă şi asta pe dos.
- Nu ai fost antrenată corespunzator. Tsunade te-a învăţat doar prostii cum ar fi medical jutsu, dar adevărata ta valoare stă în aceste elemente. De aceea Madara sama doreşte să te antrenezi cu membrii Akatuski. Cum ai refuzat, noi suntem pe urmele tale şi te vom lua cu forţa.
- De parcă aţi putea! spun ironică dându-mi ochii peste cap. Sasuke-kun mă va proteja, imbecililor! adaug şi îi scot limba, iar Pain se enervează de la acest gest absolut simpatic.
- Itachi îl va aniliha pe mucosul ăla idiot, după aceea vom avea cale liberă.
- Mi-ai pătruns în vis doar pentru a-mi spune că******le astea? întreb ridicând dintr-o sprânceană vizibil deranjată.
Doream să dorm liniştită fără a-i visa pe idioţii astia din Akatsuki, căci sincer mi s-a acrit de ei şi singurul pe care îl voi admira pentru totdeauna va rămâne Itachi, senseiul meu, care deşi îl vreau mort, îl respect mult. Tipic lui Pain să se enerveze şi să îmi înşire replici lipsite de noimă. Dacă tot mă deranjează din somnul meu cel dulce, ia să îi aflu intenţiile.
- Auzi, îi atrag atenţia şi imediat ce o am captată continui, tu ce idealuri ai în viaţă?
O, my bad! Am uitat că el e un cadavru în putrefacţie, dar să fac puţin mişto nu strică. S-a încruntat când mi-a auzit întrebarea, dar surprinzător mi-a răspuns.
- Pacea lumii, fără gunoaie ca tine, spune pe vocea lui de sadic.
Gunoaie ca mine? L-am privit sictirită de comportamentul său absolut deplasat. Dacă Hidan mă trata urât, el mă tratează groaznic. De parcă el nu a fost om şi nu a făcut greşeli, asemeni nouă, oamenilor. Poate trebuie să i se amintească.
- Şitu ce vrei să spui şi nu, nu am fost om. De mic am învăţat că bunătatea şi înţelegerea nu există într-o lume în care predomină războiul şi ura. Tocmai de aceea cu ajutorul lui Madara-sama vom curăţa această lume infectă şi o vom transorma în ceva măreţ.
- Pe română doriţi control absolut, nu? Ceea ce vrea să facă Madara nu e pace! E distrugere! ţip ca o apucată. Tu măcar ai idee de planul lui malefic?
- Malefic? întreabă începând să râdă ca un savant nebun. Ceea ce numeşti tu malefic reprezintă sacrificiul suprem. Nu ai cum înţelege tocmai de aceea nu îmi voi bate capul cu o persoană lipsită de creier. Este timpul să plec! mă anunţă extrem de încântat. Aşi spune că mi-a făcut plăcere, dar aş minţi! Bucură-te de ultimele tale zile ca ''pasăre liberă'', căci va urma o perioadă a schimbărilor.
A dispărut în întunericul nopţii, dacă pot spune aşa. Totul s-a evaporat ca şi cum nu ar fi existat şi m-am trezit din starea de transă în care mă aflam. Am deschis ochii automat şi m-am ridicat în şezut. Mare mi-a fost uimirea să îi observ pe Sasuke şi echipa lui în jurul meu.
- Te-ai trezit însfărşit Saku-chan, aud vocea lui Suigetsu ce emană fericire şi veselie.
- Mdah, nu puteai să nu te mai trezeşti? mormăie mimoza de Karin extrem de enervată pe motiv că m-am trezit.
- Lăsaţi-o să respire, adaugă şi Juugo, pe care sincer, l-am auzit pentru prima dată vorbind.
Sasuke nu spunea nimic ci doar privea în jos.
Mă aflam în patul meu din camera mea , din păcate nu camera din Konoha şi eram total cu gândurile pe dinafară. Pain mi-a zis multe şi consider că poate fi corupt cu puţine şmecherii. Dacă aş putea ajunge la inima aia a lui mumificată aş reuşi să îl întorc împotriva lui Madara. Acum, am un nou scop: întoarcerea lui Pain împotriva lui Madara şi salvarea celor cinci Kage.
Cei patru mă priveau îngrijoraţi, pardon 3, căci lui Karin puţin îi pasă de mine.
- Sunt bine, murmur încet.
Îmi duc mâna la cap şi realizez că mă doare foarte tare. Pain, idiot jegos! Din vina ta îmi suprasolicitez creierul! Fir-ai tu să fii!
Sasuke i-a expediat rapid pe colegii lui, chiar dacă don`şoara proastă nu dorea sub nici o forăa să iasă şi să ne lase siguri, dar Suigetsu a luat-o cu el şi au fugit în lume. Eram în aceeaşi pozitie de acum câteva minute cu ochii aţintiţi către Sasuke. S-a aşezat în pat lângă mine şi mă privea constant cu blândeţe şi căldură. Când îmi amintesc de acel sărut mă fac roşie toată. Încercam să nu îl privesc direct pentru a nu îsi da seama de sentimentele mele , dar mi-a ridicat bărbia cu un deget forţându-mă să îl privesc. S-a apropiat de mine, în aşa fel încat eram la o distanţă milimetrică. Tocmai atunci.....


Suspans! :P