Mda...m-am gandit sa scriu si eu un fik...m-am inspirat din viatza reala putin.Adica nu a mea ci a verisoarei mele deoarece si ei i-a placut de un baiat si...mai bn cititi.

Capitolul 1-Doar amintirile

,,De ce nu m-ai lasat macar sa-ti spun adio,atunci cand ai plecat si m-ai lasat singura in acelasi loc unde sunt si acum.De ce nu ai privit pentru o secunda inapoi sa-mi vezi chipul brazdat de lacrimi?De ce ai plecat si me-ai lasat ca amintire zgomotul pasilor tai?
Asteptam sa ma minti,sa-mi spui ceva dar linistea a pus stapanire pe tine iar lantul tristetii m-a inconjurat pe mine.Acuma stau si plang,uitandu-ma la o veche poza dintr-o rama cu noi doi.Pareai indiferent,dar ma bucuram ca esti langa mine...dar acuma?Acuma nu te mai vad.Imi placeau zilele cand incercam sa ma fac auzita,sa vezi ca sunt in stare de ceva dar tie nu iti pasa.Acuma,cui pot sa-i mai declar dragostea,cui pot sa-i cuceresc iubirea?Nimanui.Tu ai plecat si m-ai lasat goala pe dinauntru.Tu nu me-ai dat nimic,in schimb eu te-am dat ceva foarte valoros,te-am dat inima mea.
Stau pe aceeasi bancuta,unde te-am vazut plecand.Ochii mei verzi erau plini de lacrimi,iar parul meu rozaliu cadea usor pe chipul meu palid.
A trecut un an de cand nu te-am mai vazut dar capul meu e inca plin de amintirile cu tine.Uneori stau si ma gandesc de ce sufar asa de tare iar tie nici nu-ti pasa?N-ai dat nici macar un semn de viata,sa ne spui tuturor celor care asteapta inca sa vii,sa vada daca esti bine.''
Norii negrii se adunau,asemeni unor dragoni care impanzeau cerul cu cenusa lor.Picurii de ploaie reci cadeau cu repeziciune pe pamantul cald.Nu-mi pasa ca ma uda.Eu ma uitam in sus,imaginandu-mi ca fiecare strop are si el o amintire trista de care vrea sa scape dar nu poate.Mereu am crezut ca atunci cand ploua cerul plange pentru cineva,dar oare asa sa fie?
-Sakura,Sakura,nu sta in ploaie,vino!O voce feminina ma striga.Parul ei blond,era prins in doua codite la spate in timp ce ochii ei negrii ma priveau trist.
-Mersi Temari.Ii spun eu,ridicandu-ma de pe banca,mergand cu ea acasa.Amandoua alergam cat ne tineau picioarele,deoarece nici una din noi nu avea umbrela.Ne oprim in cele din urma in fata unui bloc,deaorece blonda parea ca vrea sa-mi spuna ceva.
-Sakura,stiu ca inca ti-e dor de el,dar a trecut un an si...
Temari dori sa continuie dar am intrerupt-o,nedorind sa discut subiectul.
-Temari,sunt bine si asa daca ii pasa,putea sa sune.Ii spun eu,privind norii care incetul cu incetul plecau,facandu-i loc maiestosului soare.
-Sasuke se intoarce.De asta am venit.
Aceasta pleca lasandu-ma singura.Un zambet imi reaparu pe fata,dorind sa-l vad cat mai repede pe brunetul care mi-a furat inima.Un an l-am asteptat iar acum s-a intors.

Da...pai eu stiu care varta...ce me-as fi dorit sa fiu in locul ei...aa da..deviez de la subiect...orikum vreau continuarea cand il vede varta,adika Sakura pe Sasuke.haide cu nextul.eu nu intzeleg ce nu-ti place lka povestea ta.Renunti cam repede.Numai tu sa ma certi?

este frumos si debea astept sa vad continuarea

Capitolul 2-Revederea

Mi-am dorit sa vina,iar acum s-a intamplat.Dar de ce?De ce a venit acum,si nu mai demult?Oare e acelasi?Intrebarile mele nu-si aveau raspunsunsul.Scot din buzunarul pantalonilor mei,poza cu mine si el.O ating putin,zambind in cele din urma.Ce fericita eram pe atunci!Stiam ca nu ma iubeste dar era langa mine.Acuma...nimeni nu mai e la fel.De la plecare lui tin minte ca nu i-am mai vazut pe o parte din prietenii mei,in special pe Naruto,Hinata,Ten Ten si Kiba.Ceilalti au ramas ,antrenandu-se din greu,fiecare avand visele lor.
Singura mea prietena a ramas Te Ten care ma sprijinea in momentele grele,mai ales atunci cand imi aduceam aminte de brunet.
Il aud pe Rock Lee care alerga cu Ino,Shikamaru si Choji dupa el,facandu-mi cu mana.I-am intrebat unde merg asa grabiti si mi-au spus ca se duc la gara,sa-l intampine pe Sasuke.Am hotarat sa merg impreuna cu ei.imi era dor de el si asteptam sa-l vad.Ma intrebam ce reactie va avea cand ne va avea su mai bine zis,cand ma va vedea.Ne asezam cu totii pe o bancuta,asteptand s coboare din tren.
-Uite-l!Striga Ino,ridicandu-se in picioare.
Ma uitam al el.Avea acelasi par negru si aceasi ochi de onix care iti furau mintile.La un moment dat privirile noastre s-au intalnit,ceea ce m-a facut sa rosesc.
Acesta se apropie cu pasi lenti spre noi,zambind usor.Cara dupa el o valiza negra cu rotile.
-Ne bucuram ca te-ai intors,Sasuke.Spuse ino,sarutandu-l pe obraz.Acesta ii zambi,uitandu-se la mine.Toti il imbratisau si ii urau ,,bun venit'',inafara de mine care ma uitam al el.Nu-mi venea sa cred ca dupa atata timp in care l-am asteptat si am sperat sa vina,el e aici.Cand auzeam vreo bataie in usa,alergam grabita,sperand ca e el dar nu era iar asta ma intrista.Insa acume aici iar eu stau tacuta si nu spun nimic.Ino imi dadu un cot,facandu-mi cu ochiul.
-Sakura,se pare ca in sfarsit va incepe cearta noastra.Spuse blonda,zambind si privindu-l cu interes pe Sasuke care vorbea cu baietii.
Era atat de schimbat la comportament.El,care inainte nici nu vorbea cu ei,acuma pare ca nici nu fusese plecat.Ino se apropie de Rock Leee,Shikamaru si Choji,soptindu-le ceva la ureche ce ii facu sa zambeasca.
-Stiti,noi trebuie sa plecam dar sunt sigur ca Sakura ar fi incantata sa stai cu ea.Raspunse Shikamaru facandu-mi cu ochiul.M-am inrosit instantaneu,uitandu-ma la Sasuke care nu intelegea ce se intampla.
-Pai da...nu m-ar deranja.Raspund eu in cele din urma,privind cu cei patru se indeparteaza din nou.
Brunetul veni langa mine.Ii simteam respiratia calda,care imi sufla in ceafa.Eram inca rosie in obraji.Doream sa ma intorc dar ceva ma oprea.Sasuke ma apuca de brat,intorcandu-ma cu fata spre el.
-Mi-ai lipsit.imi spuse el,sarutandu-ma apasat.
I-am raspuns al sarut,imbratisandu-l din ce in ce mai tare.Doream sa-l tin legat de mine pe veci dar el ce vroia?

ce super este acest capitol..plizzz continuarea

Super capitolul, de asemenea si ficul e super.

Continuarea

Super ficul...
Asteptam continuarea

super....mai hoatzo:P:P:P ast ontinuarea si ai grija la degetele

unde e nextul hoatzo?vad ca u nu vrei sa pui in fiekare zi...ee asta e...dar vreau continuarea.poate o pui la miezul noptii...ca si asa tu nu ai somn. :D

Capitolul 3-Inca te mai iubesc!

,,Ma gandeam cum am ajuns sa te iubesc...ce-ai facut...ce mi-ai facut?Nici eun u stiu dar inima,mi-a raspuns in acel moment.Il iubesti pentru ca iti alunga singuratatea,il iubesti pentru felul lui de a fi,ii iubesti privirea rece care te face sa ingheti de cate ori te uiti la el,il iubesti pentru ca iti zambeste,il iubesti...pentru ca e el.O ascultam cum imi soptea aceste cuvinte,auzite si simtite numai de mine.Acesta era raspunsul.Il iubeam in mod obsesiv,patetic sau chiar orbeste,il iubeam pentru ca exista.''
Acesta intrerupe sarutul,uitandu-se in ochii mei.Zambea,iar asta ma facea fericita.As fi vrut ca legatura dintre noi sa nu dispara in cateva minute ci sa tina macar vreo cativa ani daca nu o eternitate.
-Sasuke,ma bucur ca te-ai intors!Ii sar in brate,incolocindu-mi mainile in jurul gatului sau.
-Ma mai iubesti?Intrebarea lui ma uimi.Ma uitam la el,neintelegand ce era cu intrebarea aceea.Las capul in jos pentru un moment dat.Il iubeam dar nu-i puteam spune,poate si-ar fi batut joc de mine.Cred ca niciodata nu-l voi putea uita si nu voi inceta sa-l iubesc.Acesta imi ridica barbia,sarutandu-ma din nou.De ce facea asta?De ce ma facea sa sufar?De ce s-a nascut?Asteptam un raspuns,dar nu auzeam decat vantul si soaptele inimii mele care ii spuneau cat de mult il iubeste.Dupa trei minute acesta se dadu cativa pasi inapoi,luandu-ma de mana.Nu intelegeam unde vrea sa mergem,ce-l apucase,dar aveam incredere in el...poate prea multa incredere,asa ca l-am lasat sa ma duca unde doreste el.Nici unul nu scotea vreun sunet.Totusi,ce rost ar fi avut?Ne oprim in cele din urma,si ne asezam pe o bancuta alba,sub un salcam batran.Stateam si privaem cuplurile fericite care treceau prin fata noastra.Eu de ce nu puteam fi fericita cu baiatul pe care il iubesc?Potae ca viata nu vrea,poate ca sunt eu de vina,poate ca nu am merita.
-Sakura,ce vrei de la mine?Ma intreba brunetul privind cerul senin.
-Cum adica?Il intreb eu putin enervata.
Acesta se apropie mai mult de mine,uitandu-se in ochii mei,la fel de stralucitori ca si cristalul.Crezand ca vrea sa ma sarute,intorc capul intr-o parte,putin rosie in obraji.Acesta incepu sa rada,luandu-ma de gat.
-Doamne,ai ramas aceeasi.Imi spuse el facandu-ma sa rosesc din ce in ce mai tare.
-Iar tu ai ramas acelasi.
Urma o liniste mormantala apoi,uitandu-ne amandoi in parti diferite.Stateam si ma uitam la razele soarelui care pareau niste sageti de foc,trimise sa incalzeasca pamantul.Mai devreme plouase,cand eu plangeam iar acum cand sunt fericita ca sunt cu el,soare.Mi-as fi dorit insa sa fiu mult mai aproape de el,sa simta ca ma are si ca il ammi-as fi dorit sa ma aiba in inima lui.Gheata din ea sa se sparga si sa faca loc iubirii.In exterior se schimbase.Acum,e mult mai zambaret dar interiorul e plin de gheata.
-Sasuke...
-Ce e?
-Referitor la intrebarea pusa de tine,daca te mai iubesc.Sa sti ca da.Nu te-am putut uita si nici nu vreau sa o fac.Ii spun eu zambindu-i dulce si indreptandu-mi privirea spre cer.

este super..pune repede continuarea plizzz

Super capitolul acesta continuarea

Capitolul 4-Sentimente

De ce l-as fi mintit in legatura cu sentimentele mele pentru el?M-am inveselit putin,stiind ca inca il iubesc si o voi face mereu.Acesta inca ma privea dar eu preferam sa nu-i intalnesc ochii misteriosi si intunecati asa ca am preferat sa-mi intorc privirea.M-am intristat la un moment dat,nestiind ce crede acuma despre mine.Poate ca acum nu va mai vorbi cu mine,dar contrar a gandurilor mele,acesta ma apuca de mana,tragandu-ma mai aproape de el.Acesta ma saruta usor pe obrazul fierbinte si rosu.Acesta se uita in ochii mei,care pareau mai stralucitori ca oricand.
-Ma iubesti?ma intreba el,sarutandu-mi mana.
Ma uitam uimita la el.Credeam ca i-am spus mai devreme dar se pare ca imi pune din nou aceasta intrebare care va avea acelasi raspuns.
-Da.Ii spun eu,uitandu-ma in ochii lui fermecatori si misteriosi.Ma intrebam cum ar fi sa ghicesc ce simte,ce vrea...sa ghicesc daca ma iubeste.
Acesta ma saruta pe buzele rozalii care tremurau de emotie.A fost un sarut scurt dar plin de iubire,iar pentru mine asta era tot ce conta.
-Te iubesc,Sakura!Imi spuse Sasuke privindu-ma.Acesta imi saruta pasional buzele,strangandu-ma cu putere in brate.Ma simteam prea bine.In acel moment putea sa vina si sfarsitul lumii deoarece pentru mine nu ar fi contat atata timp cat eram in bratele lui.Se departa in cele din urma de mine,zambind.Mi-as fi dorit sa-l vad mereu zambind,sa uite de durere,de tristetea din suflet si sa-si inceapa o noua viata...alaturi de mine.Oare cuvintele lui erau adevarate sau mi le spusese sa vada cum reactionez?
-E adevarat?Chiar ma iubesti?Il intreb eu uitandu-ma cu lacrimi la el.
-Da...de asta m-am intors.Chipul tau imi era prezent in fiecare moment,ochii tai verzi care ma priveau,glasul tau dulce,imi era dor de tine.Te iubesc Sakura.Imi spuse acesta sarutandu-mi obrajii moi si rosii.
Acesta ma imbratisa strans,soptindu-mi cuvinte dulci.Ma bucurau enorm cuvintele lui si ma faceau sa ma simt de parca as fi zburat.
-Sa mergem!Imi spuse acesta luandu-ma de mana si tragandu-ma dupa el.Oare unde vroia sa merge?Ce punea la cale?Orice ar fi fot de ce sa ma impotrivesc?Il iubesc si ma iubeste iar asta e tot ce conteaza.

Eh,cam scurt dar din cate am inteles era cam tarziu cand ai scris.In fine,ma intreb daca Sasuke chair o iubeste.Sper sa nu intervina nimeni si nimic intre ei.Oricum mi-a placut si astept continuarea. :>:D<:

putin cam scurt dar este super...sper sa fie adevarat ceea se ii zice

De acord cu fetele e cam scurt dar e foarte frumos
Continuarea

Capitolul 5-Doar tu

Ii priveam parul negru care batea usor in vant,alcatuind un fel de dans imaginar cu frunzele care cadeau din copaci.Adierea usoara a vantului imi mangaia pana si ultima suvita din par,facandu-ma sa tresar.Eram sigura ca va veni furtuna.Prveam in sus norii care se strangeau,alcatuind un fel de fum care impanzea cerul.
Sasuke,se intoarse spre mine,oferindu-mi cel mai dulce zambet.Ma bucuram ca se schimbase,ma bucuram ca sunt cu el.
In alte zile visam sa ma stranga in brate,sa ma sarute,sa ma iubeasca iar acum parca traiesc acel vis.Cine a spus ca visele nu se adeveresc?Dar realitatea e mult mai frumoasa decat inchipuirea ca esti cu cineva si cand iti dai seama ca ai visat...oftezi.
Brunetul ma tinea strans de mana,nevrand sa-mi dea drmul.Mainile sale calde le incalzeau pe ale mele care pareau niste cuburi de gheata.
-Sasuke,te iubesc asa de mult!Ii spun eu,imbratisandu-l.Acesta se uita mirat la mine,raspunzandu-mi in cele din urma la imbratisare.Zambi usor,sarutandu-mi fruntea.
-Stiu.Si crede-ma ca si eu te iubesc!
Buzele noastre se unsec intr-un sarut pasional din care niciunul nu dorea sa se mai dezlipeasca.In cele din urma acesta se indeparta usor,jucandu-se cu o suvita rozalie din parul meu.
-Vrei sa te conduc acasa?Incepe sa ploua.Imi spuse el,uitandu-se la cer,care parea din ce in ce mai suparat,parca chemand acel fum cenusiu care anunta ploaia.
-Da,te rog.Nu am nici o umbrela si nu as vrae sa ne prinda ploaia.
Am inceput amnandoi sa alergam,razand si tinandu-ne de mana.Trecatorii se uitau la noi,bucurandu-se si ei de fericirea de pe chipurile noastre.Sasuke,se opri in cele din urma,facandu-mi semn ca am ajuns.L-am sarutat usor pe obrazul rosu,vrand sa plec.Acesta ma opri,intorcandu-ma cu fata la el.Ochii lui negrii ma hipnotizau,facandu-ma parca sa lesin acolo,dar m-am abtinut.
-Doar atat?Crezi ca o sa te las sa pleci asa de repede?
-Sasuke eu...
Acesta nu am lasa sa- mi continui propozitia,sarutandu-ma pe buze.
-Acum poti sa pleci.Imi spunse el,mangaindu-mi cu blandete fata alba ca spuma laptelui.
Picurii reci incepeau sa ne ude,dar noua nu ne pasa.Stateam amandoi si ne uitam in ochii celuilalt,incercand sa deslusim misterul lor.
-Cel mai important lucru din viata mea,esti tu.Imi spuse brunetul privindu-ma in continuare.
-In mintea mea...esti doar tu.
Amandoi ne imbratisam,nepasandu-ne ca stropii de ploaie reci ne udau.Conta ca suntem impreuna,conta ca sunt cu el,iar pentru mine cel mai important era Sasuke.

yuhuuu! Imi place capitolul acesta si mai ales schimbarea lui Sasuke. Sunt atat de frumosi cei doi...vreau continuarea :>:D<: :pl

InGeRuL nEgRu a scris:

yuhuuu! Imi place capitolul acesta si mai ales schimbarea lui Sasuke. Sunt atat de frumosi cei doi...vreau continuarea :>:D<: :pl

De acord cu Ingerul Negru

Continuarea

este foarte frumos..si romantic continuarea

Capitolul 6-De ce?

Sasuke pleca,lasandu-ma singura privindu-l cum pleaca pentru a doua oara.Numai ca acum eram cu el,il iubeam si ma iubea si stiam ca se va intoarce,pe cand atunci...plecase de tot.Sasu asa am crezut,pana lam vazut.Am oftat usot,intrand in casa.O liniste mormantala domnea,semn ca sunt singura.M-am trantit pe suprafata moale a patului adormind in cele din urma.
Razele calde ale soarelui patrund prin geam,incalzandu-mi chipul somnoros.Ma ridic din pat indreptandu-ma spre baie.Faianta era de culoare verde,avand diferit suporturi atarnate de pus prosoape.In fata era o oglinda mare cu modele de flori,iar in dreapta se afla dusul,chiuveta si veceul.Ma uit in oglinda,dupa care imi dau cu putina apa pe fata.Picurii care se scurgeau pe fata mea fina pareau niste lacrimi triste.
Imi iau din dulap o pereche de pantaloni scurti si un maieu rosu cu un fluture pe el.
-Unde mi-am pus adidasii?Ii gasesc sub pat,aruncati in diferite directii.Dupa ce reusesc sa-i scot,cobor la masa.Acolo era mama care pregatea masa.
-Buna dimineata Sakura.Imi spuse mama.Parul ei roscat era prins intr-un coc,care se potrivea cu kimonoul ei negru care avea diferite flori rosii.
-Pleci undeva?O intreb eu uitandu-ma la tinuta ei.
Acesta se apropie de mine,zambindu-mi si sarutandu-mi fruntea.
-A venit o veche prietena si m-a invitat la ea.Sa fi cuminte.Aceasta pleca,lasandu-ma singura.Am renuntat la micul dejun,hotarand sa ma plimb prin parc.Vantul adia usor,in timp ce soarele stralucea cu putere.Priveam oamenii care se grabeau sa ajunga intr-un loc anume,in timp ce altii se distrau iar cuplurile se sarutau.Ma intrebam ce face acum Sasuke.
Ma indrept cu pasi repezi spre casa lui.Alergam cat ami repede.dorind sa-l vad.Un sentiment ciudat imi cuprinse corpul,insa nu stiam exact ce.Ma opresc in celed in urma,ochii fiindu-mi inecati de lacrimi.In afta mea era Sasuke,care se saruta cu Ino.Acestia pareau implicati serios in sarut si nu m-au vazut.Am plecat de acolo cu lacrimi in ochi,nedorind sa-l mai vad.Cum am putut avea incredere in el?Cuvintele lui m-au ametit,si l-am crezut.Pentru a cata oara ma va mai minti si voi cadea in plasa lui?
Ma asez pe o bancuta din apropiere privind trista pasarile care zburau pe cerul senin.Incercam sa ma opresc din plans dar nu puteam.Inima mea era prea ranita iar sufletul meu era mort.De ce a facut asta?Iar Ino?Credeam ca suntem prietene,dar m-am inselat.
-Sakura,esti bine?Te-am cautat toata ziua.
O voce cunoscuta,ma face sa-mi ridic capul.Era el.Baiatul care mi-a furat inima si care m-a aruncat asemeni unei carpe la gunoi.
-M-ai cautat toata ziua?Nu ma face sa rad!Unde puteam fi?Eu eram pe aici dar tu unde erai?Iti spun eu unde erai.Erai cu Ino si nu cu mine,putaem s amor si tie nu-ti pasa.Am avut incredere in tine,Sasuke!
Am plecat de langa el,lasandu-l singur.Nu i-am dat voie sa mai spuna ceva deoarece numai minciuni ar fi scos pe gura.
Am ajuns in fata casei mele.Am intrat,iar din sufragerie se auzeau niste voci.Am hotarat sa vad ce se intampla.Chipul meu palid s-a luminat dintr-o data vazand cine a venit.

frumos nu am ce spune

Atentie la gramatica limbii romane

Ei bine,imi place dar imi vine sa-l iau la bataie pe Sasuke.Cum a putut face asta?Ai grija la greselute.
Oricum astept continuarea si ma intreb cine era cu mama ei.

Interesant capitolul

Continuarea plisssss

Capitolul 7-Intalnire cu peripetii

Ma uitam cu lacrimi in ochi la cei din fata mea.Un baiat cu parul blond si ochii albastrii,tinea de mana o fata cu parul negru si lung,avand ochii albi.In drapta lor era un baiat cu parul castaniu care se juca cu catelul sau iar pe un fotoliu statea o fata carea avea parul prins in doua cocuri.Erau ei,vechii mei prieteni.
-Naruto,Hinata,Kiba,Ten Ten,v-ati intors.Le spun eu imbratisandu-i pe fiecare in parte si oprindu-ma la micutul caine care se juca.Acesta veni la mine,latarnd usor si dand din coada.M-am asezat pe canapea,alaturi de mama care zambea usor la mine.Aceasta pleca in cele din urma,lasandu-ne singuri.Aveam atatea sa le spun si cred ca si ei la fel.
-Sakura,am auzit ca s-a intors Sasuke.Imi spuse Ten Ten uitandu-se trista la mine.
-Da...s-a intors.ii spun eu privind geamul din fata mea.In mintea mea se derulau toate clipele frumoase petrecute cu el.Scurte,dar totusi lungi si frumoase.Kiba,se apropie de mine,punanadu-mi mana pe umar si trezindu-ma din acea cruda amintire.Ma imbratisa strans,privindu-ma intens in ochi.I-am zambit trist,privindu-mi prietenii care inca ma priveau.
-Sakura s-a intamplat ceva ce ai vrae sa ne spui?Ma intreba Hinata,sarutandu-l pe obraz pe Naruto.Cand ma uitam la cei doi imi aduceam aminte de mine si de Sasuke.Parea ca s-a intamplat acum nustiu cati ani,dar realitatatea era alta.
-Nu chiar.Nu doream sa le spun.Poate nu eram pregatita sau nu doream sa le spun adevarul.Nici eu nu stiam.Eram prea confuza.
-Ce-ar fi sa iesim la un restaurant?Intreba in cele din urma Naruto care se ridica.Am inceput sa chicotesc,bucurandu-ma ca nici unul nu s-a schimbat.Erau aceeasi.In exterior erau schimbati dar in interior erau aceeasi copii pusi pe sotii care imi erau prieteni.I-am zambind,acceptand intr-un final.Doraem sa ies cu ei,imi era dor de acest lucru.Poate ca acest lucru ma va mai inveseli.
In drum spre restaurant,Naruto se certa cu Kiba,reprosandu-si fiecare ca glumele lor sunt seci.Eu,Hinata si Ten Ten radeam de cei doi care mai cadeau din cand in cand deoarece doreau sa se ia la bataie.In cele din urma am ajuns la restaurant.Ghinionul meu a fost ca la masa din fata noastra era chiar Sasuke cu Ino.Blonda incerca sa-l sarute pe brunet in timp ce Sasuke era distant.Parea ca se gandeste la ceva,insa la ce?
-Acela e Sasuke?Nu-mi vine sa cred ca s-a injosit in felul asta.Iese cu Ino?
Replica Hinatei ma intrista,dar n-am lasat sa se vada.Ten Ten il lua de urechi pe Kiba care nu inceta sa-l enerveze pe Naruto iar hinata il lua de aman pe blond care ear nervos.Ne-am asezat toti cinci la masa,comandand cate o sticla de ,,Fanta''.
Niciunul nu stia ce sa mai spuna.Fiecare se uita la Sasuke si Ino care nu avaeu nicio reactie.Ino parea sa-i atarga atentia brunetului,in timp ce acesta sorbea zgomotos din din paharul lui.La un moment dat,privire noastre s-au intalnit,rosind amandoi.Stateam nemiscata,continuand sa-l privesc.Doraem sa-mi intorc privirea dar ceva,care era mai puternic de mine nu ma lasa.
-Vrei sa plecam?Intreba Kiba,atingandu-mi umarul.
Vocea lui m-a trezit din visare,uitandu-ma in ochii lui.Acesta imi zmabi,sub privirae furioasa a lui Sasuke care ii venea sa-l ia la bataie pe Kiba.Am dat negativ din cap,scuzandu-ma si spunandu-le ca merg la baie.
Mi-am dat cu putina apa pe fata,privindu-ma in oglinda.Obrajii mei erau rosii,in timp ce ochii imi sclipeau.Cand am vrut sa ies,l-am vazut pe Sasuke,stand in pragul usii,facandu-ma sa cred ca ma asteptase.Brunetul imi saruta obrajii care frigeau,in timp ce mana lui se juca cu parul meu rozaliu.
-Esti suparata nu-i asa/De ce nu am lasi sa-ti explic?M aintreba el,sarutandu-mi pasional buzele.
-N-am de gand sa-ti ascult toate prostiile,Uciha!Acum dispari!
Am plecat de langa el,punanadu-mi degetele pe buze.Sarutul luima trezise la viata dar pentru a cata oara?Cat il voi mai lasa sa-si bata joc de mine?
m-am asezat la masa,in timp ce prietenii mei ma priveau.
-Am vazut ca si Sasuke s-a ridicat.Te-ai intalnit cu el?Ma intreba Hinata.
-Mda..cam asa.Oricum Sasuke e mort pentru mine.Replic eu,privindu-l pe brunet cum se aseaza la masa,sarutand-o pe Ino si privindu-ma.Ma enerav la culme comportamentul lui.Ce punea la cale?De ce facea asta?
Le-am zambit celor patru,care nu paraeu multumiti de raspunsul meu.Am dat din umeri,intreband-o pe Hinata cum de a reusit sa fie cu Naruto.Aceasta rosi instantaneu,facandu-ma sa rad.Era de asteptat o astfel de reactie din partea ei.