O heey, am citit si eu capitolul 30. Mi-a placut. Ok, sa ma anunti de next... Si adul repede pls! !

Woow ! Ce frumos

Mi-au dat lacrimile !

Dar sa stiti ca plang de fericire !

Te rog sa ma anunti cand pui nextu'

Astept nextul fervently

Cu drag Sia

dau eidt

Prima!

Asa Sasuke esti cel mai mare (iertati-ma nu stiu ce vorbesc). Cum naiba eram sigura ca o sa pui un viol odata si odata. Ce mila mie de Sakura! Ai fost rea ca l-ai pus pe Sasuke sa faca asta.
Mersi ca m-aia nuntat si astept nextul.


Succes!

Ce rau e Sasuke cum a putut face asta inteleg ca o iubeste si ca era geloz pe Haru da chiar asa

buna ,




doamne ce frumos este ,
daca a-i fi fost langa mine probabil ca ai fi luat o portie buna de ras ,
bai , deci ai un talent in tine ,
mersy ca m-ai anuntat ,
astept cu nerabdare nextul ,
sper sa ma anunti ,
te rog din tot sufletelul meu sa ma anunti ,
bafta si pupici multi si dulci

atat de frumos in acelasi timp trist
boul de Sasuke daca este prins de una dintre noi (de exemplu : lєאy loo , cristinica ela , curcubeu in alb si negru , ♪ choco ♪ si eu) nu m-ai prinde ziua de maine
sunt foarte curioasa ce se va intampla m-ai departe
multumesc pentru anunt
te rog sa ma anunti cand pui next-ul
astept next-ul cu ardoare
cu drag Iva

Foarte tare !

Mai lasat fara cuvinte

Sasuke e turbaaaat, a innebunit dupa Sakura!!!!

Iar eu dupa ficul tau !!!

Te rog sa ma anunti cand pui next

Astept nextul fervently

Cu drag Sia

Am venit cu urmatorul capitol, e cam scurt, stiu. Nu stiu daca observati, dar va cam rasfat pentru ca déjà e al doilea pe ziua de azi. Spor la citit
Capitolul 32

Sakura P.O.V

Fug cat ma tin picioarele, trebuia sa ajung acasa. Singurul loc in care sunt in siguranta, singurul. Intru repede in casa si ma incui inauntru. Ichid geamurile, trag toate draperiile. Tot ce doream era intuneric, sa nu vad nimic, sa nu simt nimic. Intru in baie si las apa sa curga in cada. Agat furtunul de la dus sus si ma pun in cada. Era oarecum intuneric aici. Nici nu m-am mai schimbat, nu am facut nimic. Picaturile de apa crgeau abundent, udandu-ma din cap pana in picioare.
Am fost ranita in cel mai rau mod posibil, am fost umilita. Poate apa reuseste sa spele mizeria pe care o simt, acum nu sunt mai mult decat un nimic. Toata viata mea se sfarseste aici, toata fericirea mea a disparut. Nu mai vreau sa traiesc dar nu pot nici sa renunt. Nimeni nu o sa imi ia dreptul sa traiesc. Nu vreau sa las durere in urma mea, am primit eu destula.
Las capul pe spate, sprijinindu-l de perete. Nivelul apei crestea tot mai mult dar nu aveam sa o opresc. O sa pot vreodata sa imi refac viata? O sa pot vreodata sa mai fiu fericita? „nu fii slaba, trebuie sa treci mai departe” In mintea mea se auzea vocea ei, destul de slab dar se auzea. Probabil face un efort destul de mare sa se faca auzita cat timp nu sunt inconstienta. „ nu pot, nu am pentru ce” ii raspund eu. De data asta nu mi-a mai dat nicio replica, nimic. Probabil si-a dat seama de gravitatea lucrurilor. Hai Sakura, inchide ochii, nu mai plange ca un copil. Trag aer in piept si astept sa adorm si sa nu ma mai trezesc niciodata dar stiam ca asta nu e posibil.
Doua, trei sau patru ore? De cand stau aici? Apa inca ma mai uda, cada da pe dinafara iar eu nu fac decat sa plang. Dar ce altceva sa fac? Sa zic „nu-i nimic” si sa trec mai departe? Oricat de mult as incerca, nu pot. Durerea asta nu este ca celelalte, necesita timp, atata de mult timp pe care eu nu il am la dispozitie. Poate o sa gasesc iubirea intr-un loc mai bun.
De ce tot te gandesti la el, Sakura? Nu trebuie sa il mai iubesti, iubirea asta este interzisa pentru tine. Chiar si asa, inca il iubesc. Dar aceasta iubire mi-a facut doar rau, m-a distrus complet. De afara se auzeau lovituri puternice in usa. Oare cine e, daca e el? Imi strang genunchii la piept, frica a pus stapanire pe mine. Opresc dremurand dusul si las apa sa se scurga. Tricoul meu rupt abia se mai tinea, iar hainele erau si ele imbuibate cu apa, ca si ochii mei. Aratam groaznic, parul imi era lipit de fata, creionul intins la ochi. Mai aveam doar sa imi tai venele. Oricine era afara nu inceta, probabil era Hinata, poate era Ino. El in niciun caz, nu ar indrazni sa vina.
Ies in sfarsit di baie, apa se scurgea din hainele mele si cadea pe podea. Ma simteam de parca as fi iesit din canal. Descui rapid usa , dar incet fara ca persoana de afara sa isi dea seama si fug in bucatarie. Inca batea si credea ca e incuiata, dar nu spun nimic, doar caut ceva prin dulapul de langa frigider. Acel ceva care te face sa te simti in al noualea cer, acel ceva care e interzis minorilor, acel praf alb care creaza dependenta. Cand gasesc pliculetul strig tare „intra” si trag imediat drogul pe nas. Scot si o sticla plina cu alcool, vodka mai exact. Incep sa torn pe gat sticla, nici nu stiam daca persoana a intrat.
O, doamne. Deja simteam adrenalina care imi curgea prin vene. Ma simteam ca si cum mi-a fost injectata fericire. Incep sa rad, nu ma puteam opri. Fac doi pasi in fata cu sticla in mana si aud o voce feminina care ma striga. Acum eram in fata usii de la intrare si usa era deschisa. Daca nu ma insel zaream o silueta, inca una de fapt. Incep sa rad in hohote si ma tineam de burta. Cad jos si sticla se duce undeva in fata. Razand, ma taram dupa ea pana am gasit-o.
- Ce s-a intamplat cu tine? Imi intorc privirea, acea voce ii apartinea Hinatei. Ma uit mai bine in spatele ei si il vad pe el. Brunetul meu. Ma uit din nou la Hinata si incerc sa ma ridic.
- Am cazut in toaleta, spun eu razand si mai tare, sau ma inec in propriile lacrimi. Uitasem de tot, acum vroiam doar sa ma simt bine. Incep sa ma invart prin casa pana am cazut iar. Cineva ma ajuta sa ma ridic, iar cand vad cine e ma retrag repede.

Sasuke P.O.V

S-a drogat? E uda din cap pana in picioare si alearga prin casa. Eu am adus-o in starea asta cu prostia si gelozia mea. Ii fac semn lui Hinata si ii face un jutsu care o adoarme. O duc in camera si ii schimb hainele, nu vroiam sa raceasca. Cat timp doarme Sakura, noi strangem apa care aproape a invadat casa si punem la loc ce a daramat ea prin bucatarie. Hinata stia ce am facut, i-am spus cand veneam aici.
Sakura a dormit cateva ore, eu am stat aici tot timpul, dar Hinata a plecat pentru ca a chemat-o hokage. Ingerul din pat ma priveste cu ura si imi spune sa ies afara. Stiam ca asta o sa se intample, dar vroiam ca ea sa fie in siguranta chiar daca nu o sa ma ierte vreodata. Acum imi dadeam seama ce am facut, ce urmari au avut faptele mele. Am realizat cat de rau este in momentul in care a iesit pe usa. A luat cu ea tot ce era bun in mine. De fiecare data am reusit sa distrug momentele frumoase cu ea, acum se pare ca am reusit sa imi distrug viata pe care abia o salvasem.
- Imi pare atat de rau, daca ar fi ceva ce as..
- Singurul lucru bun pe care il poti face e sa pleci. Pleaca si nu te uita niciodata inapoi, uita tot, uita-ma. Acum plangea in hohote. Niciodata nu am vazut-o atat de trista, de indurerata.
- Te iubesc atat de mult, ii spun eu. Stiam ca toate incercarile mele sunt in zadar, dar trebuia sa stie ce simt pentru ea.
- Tu nu stii cat de mult te-am iubit, cat de mult inca te iubesc si poate asta o sa dureze toata viata. Dar ce mi-ai facut tu a reusit sa puna in umbra toate aceste sentimente. Niciodata nu o sa mai putem fi impreuna.
Am simtit cum inima mea se sfarama, cum sufletul moare. Respiratia murise si ea, plamanii mei au incetat sa mai extraga aerul de afara. Incepand cu ziua de azi, viata mea nu mai are rost. Daca ea spune ca e mai bine ca eu sa plec, atunci asta o sa fac. Plecarea asta ma va omori. Nu o sa o mai revad niciodata, poate peste 7-8 ani si cand o sa ma duc la ea o sa o vad cu doi copii si cu sot.
Las privirea in jos, simteam lacrimile cum isi faceau loc sa iasa. Doar ea a reusit sa ma faca sa plang dupa moartea parintilor mei. Atunci au fost doar doua lacrimi irosite, dar acum nu se mai opresc. Imi ridic din nou privirea, a inceput sa planga si mai rau si odata cu ea si eu.
- N..nu pot sa te uit, esti totul pentru mine. Vorbele imi ieseau pe gura, trebuia sa ma descarc.
- Inceteaza, doar..pleaca. O sa iti gasesti pe cineva si o sa ma uiti. Eu nu iti pot oferi ce vrei, nu mai pot oferi nimanui.
- O sa te iubesc intotdeauna, sa nu uiti niciodata asta. Plangeam amandoi ca doi copii mici. Face un pas spre mine, dar se opreste si se duce inapoi. Ma duc rapid spre ea si imi pun o mana pe obrazul ei.
- Nu face lucrurile sa fie mai grele, te rog. Imi lipesc fruntea de a ei si o sarut apasat pe buze pentru ultima oara.
- Te iubesc. Ma indepartez de ea si o aud plangand. Inima mea se rupea in mii de bucatele. Ma opresc la cativa metri si ma uit inapoi. Era asezata jos si plangea. Era atat de dureros. Preferam sa fiu chinuit, omorat de mii de ori, dar nu asta. Inchid ochii si pornesc mai departe, departe de ea. Adio iubirea mea, sper sa fii fericita.


Peste o luna.
Autor P.O.V:

Sasuke a intrat din nou in Akatsuki, era plecat acum dar inima lui a ramas in Konoha, acolo unde era Sakura. Chiar daca isi dorea atat de mult sa se intoarca, nu putea. I-a promis ca nu o sa se mai intoarca, ca o sa o lase in pace. Ea trebuia sa isi refaca viata si el la fel, dar nu acum. Nu saptamana asta, nu luna asta, poate nici anul asta. Durerea nu disparea deloc, se facea mai mare.
Sakura isi petrece majoritatea zilelor plangand si privind zilele ploioase. Sta afara pe un scaun si priveste si acum in urma lui.Incerca sa uite, sa se refaca, dar nici ea nu va putea vreodata sa faca asta.

In biroul lui Tsunade:

- Doamna Tsunade, Sakura tot nu mananca. Si chiar daca mananca, scoate tot afara, vomita tot. Plecarea lui o doare foarte tare, nu stim ce sa facem.
- Hinata, duceti-va la ea si pregatiti-i din nou ceva de mancare. Daca banuielile mele sunt corecte, atunci avem o problema.
Hinata si Ino s-au intors inapoi la Sakura. Tot timpul asta au fost alaturi de ea, dar degeaba. Nu vrea sa vorbeasca cu nimeni, nu vrea sa vada pe nimeni. Tot ce avea nevoie era singuratatea si chiar daca nu vrea sa recunoasca, avea nevoie de Sasuke.

Sakura P.O.V

Inca o zi. Existenta mea este degeaba. Ce mai caut aici, pentru ce mai traiesc? Stau din nou afara si privesc imaginea din fata mea. Stiu fiecare piatra din curte, fiecare detaliu. Am memorat absolut tot, doar stau aici de o luna.
- Sakura, vino sa mananci. Ma prefac ca nu o aud pe Ino si imi mentin privirea inainte. Imi era foame, dar nu vreau sa mananc. In fata mea apare Tsunade care se uita dezamagita la mine. Imi era atat de rusine de ea, nu vroiam sa ma vada vreodata in felul asta, dar nu aveam puterea sa fac in asa fel incat sa par fericita, sau macar sa am o stare normala. Ma trage brutal de mana si ma duce pana in bucatarie, trantindu-ma pe scaun. Ma pune sa mananc, de data asta o ascult.
Binenteles ca dupa 5 minute am vomitat. Incepea sa se intample tot mai des asta. Aveam o stare atat de urata. Imi da o cutiuta alba in mana si ma conduce spre baie.
- Fa asta, dupa da-mi-l mie. Nici nu ma uit la ce scria pe el si intru in baie. Deschid cutia si imi sare in ochi un scris mare „test de sarcina”. Eram socata. Exista vreo posibilitate sa fiu insarcinata? Niciodata nu m-am gandit la asta. Ce o sa fac daca e pozitiv? E doar un copil, el nu are nicio vina, de ce sa sufere din greselile parintilor?
Inca asteptam ca Tsunade sa vina la mine sa imi zica. De ce nu m-a lasat pe mine sa vad, doar am 18 ani. Mai am putin si fac 19. O vad cum se indreapta spre mine cu micuta cutie in mana. Fata ei era compatimitoare, ma privea bland.
- Ei? O intreb eu, spune-mi odata.
- Sakura, testul a iesit pozitiv. Stai linistita, daca nu vrei copilul asta o sa o rezolvam.
O priveam inca in stare de soc. Ce sa fac? Sa il pastrez?

O sa aflati daca Sakura o sa pastreze copilul in urmatorul capitol, pana atunci ..Noapte buna!

vai vai vai
il omor pe Sasuke
foarte trist acest capitol
chiar m-ai uimit
iti multumesc pentru ca m-ai anuntat
sunt curioasa ce se va m-ai intampla
te rog sa ma anunti cand pui next-ul
astept next-ul cu ardoare
cu drag Iva

Gata! Pe Sasuke il duc la spanzuratoare. Care m-ajuta sa-l prind? Sa patreze copilul, Da Doamne! Daca Sas uke s-a reintors in iorganizatia aia blestemata atunci il execut. Mersi ca m-ai anuntat, esti o scumpa! Care mai e de acord sa-l vanam pe Sasuke? Sa punem, pe capul ,lui o rec ompensa. Asta e un nesimtit adicai cum esti permite sa o violeze si dupa sa zica ca o iubeste. Sa aduci next-ul mia repede.

O sal bat pe Sasuke .Sper ca Saku sa pastreze copilul adica ce vina are el.Abia astept sa vad cu ce ne mai uimesti
.Si Diavolito pe ajut eu sal prinzi pe Sasuke

offf
cate capitole am pierdut...............
cum a putut Sasuke?
si copil?mic? cu par roz si ochii negri?
ce dragutttttttttttttttttttttt
astept next-ul si te pupacesc

3 CAPITOLE PIERDUTE .
Au fost foarte reusiteee . O sa aibe un copil. Ce dragutz
Sper ca Sakura sa nu se impace prea curand cu Sasuke. Sa-l faca si ea sa suferee.

Dabea astept sa pui Nextul
TE

Pentru voi, dragelor...

Capitolul 32

Sakura P.O.V

In sfarsit am terminat misiunea, abia astept sa ajung acasa. Imi iau la revedere de la Hinata si ma indrept spre casa, sper ca totul sa fie in regula pentru ca am lipsit doua zile. Deschid incet usa de la intrare si o vad pe Yuna in bucatarie. Cand ma vede, se indreapta cu pasi rapizi, dar silentiosi spre mine si ma ia in brate. Ii raspund si eu la imbratisare, eram recunoscatoare pentru ca ma ajuta.
- E totul in regula? S-a comportat frumos cu tine? O intreb eu.
- Da, sigur. Tocmai l-am culcat, sa stii ca pentru varsta lui are prea multa energie, nu stiu cat o sa ma fac fata. Incep sa rad la auzul vorbelor ei si ii spun si ei sa se bage in pat pentru ca e tarziu. Ma indrept spre camera lui si deschid incet usa.
Ingerasul meu dormea, era atat de frumos. Ma apropii si ii mangai usor chipul frumos. Semana atat de mult cu el, era si normal. Ma aplec si il sarut pe frunte, iar cand ma intorc sa plec ii aud vocea cristalina.
- Mami? Ma intorc spre el zambind. Isi freca ochii cu manutele si ma mai striga odata, de data asta s-a ridicat din pat. Raman din nou surprinsa. Daca ochii lui nu erau verzi as putea sa jur ca e Sasuke la varsta de 6 ani. Il iau in brate si ma asez langa el in pat.
- Te iubesc. Ii spun eu in timp ce se cuibarea in bratele mele. De aproape 6 ani traiesc pentru momentele astea. Asteptam sa imi raspunda si el, iar peste vreo 20 de secunde l-am intrebat daca are ceva sa imi spuna si el, iar raspunsul lui a fost acelasi ca de obicei.
- Sunt mare, mama. Nu astepta sa iti spun..cuvintele alea. Si s-a cuibarit mai mult. Asta e baiatul meu.
Imi amintesc cand eram insarcinata si a miscat pentru prima data. Eram cu Ino si Hinata. Am inceput sa tip ca o nebuna, iar ele credeau ca am dureri sau vreo nastere prematura. Cand le-am spus ca a miscat au inceput si ele sa imi urmeze exemplul si imi tot pipaiau burta si ii spuneau sa mai dea din picioruse odata, probabil credeau ca el face asta la comanda. In fiecare zi ma uitam in oglinda sa vad daca mi-a mai crescut burta si mancam non stop cu scuza ca mananc pentru doi.
Cand am nascut am simtit..nici nu stiu cum sa explic, nu e ceva ce poate fi spus in cuvinte.Toata lumea s-a oprit si la tot ce ma gandeam eram noi. E ca cel mai frumos sentiment care reuseste sa ajunga chiar si in cel mai intunecat colt al sufletului tau si iti taie respiratia. Incep sa cred ca nu am stiut niciodata ce inseamna iubirea pana acum. Viata nu mai este de mult despre mine, totul este numai despre copilul meu. Sanatatea, fericirea, inima si sufletul lui sunt tot ce conteaza acum si cat timp are toatea astea nu am nicio grija.
Cateodata ma gadesc cum ar fi fost daca ar fi avut tata. Daca l-ar fi avut pe el aici. In toti acesti ani nu l-am mai vazut deloc, poate acum are o familie. Oftez dezamagita de gandurile mele si inchid ochii cu speranta ca o sa adorm si exact asta s-a intamplat pentru ca eram extenuata din cauza misiunii pe care am avut-o.

Sasuke P.O.V

Trebuie sa ies din ascunzatoarea asta si sa iau putin aer, nu mai suport. Ajung afara si nu vad decat padurea. Incerc de atata timp sa las in urma trecutul, sa imi fac o familie dar de fiecare data nu reusesc. Orice fata care se apropie de mine ma enerveaza, o expediez imediat. Niciuna nu se compara cu..ea. Nici macar nu stiu daca e bine, daca si-a refacut viata, nu stiu nimic. In fiecare seara ma bantuie in fiecare vis sau cosmar pe care il am, dar daca este si Sakura in el nu mai e cosmar.
-Sasuke? Ma intorc nepasator spre Madara. Oare ce mai vrea de data asta? Si-a facut un obicei prost de a ma trimite pe mine ca reprezentat al lui peste tot pentru ca dupa parerea lui sunt singurul in care are incredere, de parca mi-ar pasa mie.
- Ce vrei?
- De cand nu ai mai fost in Konoha? Tresar la intrebarea lui, oare de ce ma intreaba asta.
- De cativa ani probabil. Ii raspund cu aceeasi nepasare in voce. Incercam sa par nepasator, sa ma fac ca nu ma interesa de cand sunt aici, dar stiam exact, de aproape 7 ani fara cateva luni.
- Probabil ti s-a facut dor, pregateste-te. Maine . Fac ochii cat cepele, nu pot sa ma intorc acolo.
- De ce?
- Vreau sa vorbesti cu Tsunade, sa reusesti sa faci un tratat intre Konoha si Akatsuki. In anii astia a devenit cel mai puternic sat, este cunoscut pentru ninja care il apara. Unul dintre ei este chiar fosta ta prietena, Haruno. Asta nu conteaza acum. Ii spui ca noi vom sta departe de sat daca ea inceteaza sa ne mai vaneze. Ramai o saptamana acolo, destul incat sa se gandeasca. Dupa aceea te poti intoarce sa imi comunici.
- Dar..
- Niciun dar, Sasuke. Te vei duce.
- Bine, ii raspund nervos si ma duc la culcare.

Sakura P.O.V

- Mami, trezeste-te, trebuie sa iti arat ceva, trezeste-te. Sar din pat si ma uit confuza la Haku (i-am pus numele asta pentru ca mi-am adus aminte din anime cand s-au luptat atunci cu baiatul ala,(cred ca era baiat) imi placea mult de el). Ma trage de mana si incepe sa o ia la fuga. M-am impiedicat de cateva ori pana am ajuns afara unde zicea el. Imi dau seama ca dormisem imbracata,aseara nici nu am avut timp sa ma schimb.
- Ce s-a intamplat? Il intreb in timp ce cascam.
- Naruto m-a invatat o tehnica speciala, asteapta sa vezi. Face cateva semne cu mana si se transforma intr-o..femie dezbracata, de fapt era acoperita putin de niste norisori. Ma inrosesc din cap pana in picioare, o sa il omor pe Naruto. Cum a putut sa il invete asa ceva, are doar 6 ani, unde i-a umblat mintea aia seaca? Ii spun sa nu mai faca asta, mai ales cand este pe afara cu copiii. Il iau inapoi in casa, sper ca nu a vazut nimeni ce s-a intamplat mai devreme, si ii pregatesc ceva de mancare. Astazi trebuia sa ma duc la Tsunade sa o ajut cu niste acte si chestii din astea importante si plictisitoare in acelasi timp. Haku este prea mic pentru academie asa ca are grija de el Kakashi, el este cel care il antreneaza aproape in fiecare zi. Cat timp manca el, ma duc si eu sa imi fac repede un dus si sa ma schimb. Imi iau niste blugi si un hanorac gri, ma incalt si plecam amandoi spre birou. Kakashi o sa vina sa il ia de acolo.
Intram inauntru si o vad pe Tsunade cu niste teancuri de documente. O sa avem ceva de lucru.
- Hei, bunico. Spune Haku. Tsunade se enerveaza de fiecare data cand cineva ii zice ca e bunica. La inceput ii zicea „matusa”, dar cum Naruto are minte de copil, l-a invatat sa ii zica „bunico” pentru a o enerva. Asa incepe de fiecare data cearta intre cei doi. Tsunade il amageste pe Haku cand il intreaba de Yuna. Ea este prima lui dragoste, de fiecare data se rusineaza cand il intreaba cineva de ea, iar Tsunade il necajeste de fiecare data cand il vede. Kakashi le opreste cearta si pleaca cu micutul meu, astfel ramanem doar noi doua. Peste cateva minute, soarta a facut ca Naruto sa intre pe usa. O inchid imediat si raman cu spatele la ea.
- Sasuke e in sat. Spune acesta dintr-o suflare. Cine e ce? O sa afle ca are un copil, nu, nu trebuie sa afle asta, daca incearca sa mi-l ia?
- O sa ramana? Il intreb speriata.
-Nu, o sa stea putin timp, a venit pentru a vorbi cu Tsunade.
- Trebuie sa il tin ascuns pe Haku.
- Dar, e tatal lui, spune Tsunade.
- Niciun dar, el nu trebuie sa stie nimic, nu vreau sa stie nimic si niciunul dintre voi nu o sa spuna. E copilul meu si eu decid ce o sa se intample cu el. Dupa ce am terminat ce am avut de spus cei doi aprobat, spunand ca o sa faca tot posibilul sa il tina departe de noi. Raman nemiscata cateva minute pana mi-am adus aminte de ce mi-a aratat Haku de dimineata. Ma uit urat pe Naruto si ma indrept spre el. Din spatele meu se auzeau niste pasi, nu ma interesa oricum cine e, probabil era vreun ninja, acum trebuia sa ma ocup de blondul din fata mea.
- Sakura, cred ca ar trebui sa..
- Tu sa taci, dupa ce termin cu tine o sa iti doresti sa nu te fi nascut niciodata, Naruto. Imi tot facea semn sa tac, dar nu aveam dispozitia sa il ascult, asa ca am continuat: cum ai putut sa il inveti pe Haku jutsul ala nenoroc*t? E doar un copil, are 6 ani, vrei sa il traumatizezi?
- Sakura! Vocea lui Tsunade a rasunat puternic in toata incaperea. Ma intorc cu ochii inchisi, vad ca si ea are chef de cearta.
- Lasa-ma sa termin, spun dupa care deschid ochii. Toate cuvintele pe care le-am ales si pentru Tsunade au disparut, acum mi-au aparut lacrimile care imi intepau ochii. Persoana care intrase pe usa era... ERA SUSPANSUL! >:)


O sa aflati in urmatorul capitol Vroiam sa il fac maine pe asta, dar cum aveam chef sa scriu l-am pus acum
Va multumesc ca imi cititi fic-ul
Capitol total necorectat xD