hei


wow , m-ai dat pe spate ,
este foarte frumos si mersy ca m-ai anuntat ,
este foarte frumos ,
am mai spus asta o data ,
sper sa ma anunti de next ,
bafta si pupici multi si dulci

E Sasuke, E Sasuke PRESIMT
Sper sa afle Sasuke de copil si ma intreb cum va reactiona
Cred ca Sakura a ramas asa :

Dabea astept Nextu
Bafta la idei cat mai bune. Te

Deci imi cer mii si mii de scuze ca am ajuns tocmai acum. Multumesc mult ca m-ai anuntat, insa acum am ajuns aici. SUperbe capitole. Nu am ce sa spun..SI clar este Sasuke. E imperios necesar. Multumim ca ai pus mai multe capitole:x. FIc-ul e absolut genial Pune repede next-ul ..si sa ma anunti si pe mine scumpo. SPor la scris si la idei.. Te pup!

Mor de nerabdare sa vad cine ea si daca e Sasuke intr-u fel chiar mi-as dori sa afle poate asta iar apropria.

super continuareax..astept next-u si nu mai am cuvinte de lauda pentru acest fic

...sunt noua pe aici, scuze ca am intarziat....ti-am citit fic-ul este... genial , ai multe idei super si postezi in fiecare zi ....esti tare
SPOR LA SCRIS si astept capitolul urmator
te-as ruga mult de tot daca ai putea sa ma anunti si pe mine

era era era?
vreau next si vreau sa tiu cine era!
pe PWP bombonica

Am adus urmatorul capitol spor la citit :x

Capitolul 33

Sasuke P.O.V

E atat de frumoasa, nu s-a schimbat deloc. Dar de ce tipa asa la Naruto, cine este copilul ala, Haku? Se pare ca blondul inca nu s-a maturizat deloc, ce surpriza. Sakura se intoarce spre mine, iar eu las instantaneu privirea in jos. O ridic din nou si dau de ochii ei verzi care ma priveau intr-un fel ciudat, nu stiu daca ma privea cu ura, cu iubire, uimire ca sunt aici, habar nu am. Iar nu mai puteam respir, simteam din nou fluturasi in stomac. Nici nu mai stiam cum e sa ai simptomele astea.
Trebuie sa incerc zilele astea sa stau departe de ea, probabil e cu cineva acum. Incepe sa se miste in directia mea, dar trece de mine si iese pe usa. Parfumul ei m-a invadat din nou, mi-a pus in miscare fiecare molecula, mi le-a inebunit pe toate. Incerc sa imi revin din transa si imi indrept privirea spre Tsunade, probabil stia ca vreau sa vorbesc cu ea. Naruto iese si el la insistentele femeii si ramanem doar noi doi. Incep sa ii explic hokage-lui cum sta treaba, daca e de acord sau nu. Era destul de tentat ca ea sa accepte. Stia ca o lupta intre Konoha si Akatsuki o sa fie un dezastru, de aceea a ramas sa se gandeasca.
Ies din birou cu gandul sa ma duc la vechea mea casa, dar mai intai vroiam sa trec putin prin parc pe unde sunt locurile de antrenamente in care ma duceam si eu inainte cu Kakashi. El era cel care ma antrena cand eram mic pentru ca avea Sharingan si stia cum sa ma invete sa il folosesc. Merg pe strazile aglomerate si observ ca toata lumea se uita la mine. Nu bag in seama, niciodata nu am bagat si merg mai departe. Parcul era plin de copii care se jucau, se bateau, faceau de toate. Inaintez putin, acolo unde ma duc eu este mai ferit, nu prea se duce nimeni.
Fac ochii cat cepele pentru ca ma vad pe mine..dar mic. Probabil am vedenii. Acel copil statea jos, cu privirea in pamant, probabil avea in jur de 7 ani, in niciun caz mai mult. Mai fac cativa pasi iar el ridica instantaneu privirea. Respir usurat cand vad ca ochii lui sunt verzi, deci nu am vedenii, e doar un pusti. Se uita mirat la mine, probabil observase si el ca e o asemanare destul de mare intre noi. Incerc sa imi iau gandul de la el si vreau sa merg mai departe dar vocea lui ma opreste.
- De ce semeni cu mine? Raman socat la auzul intrebarii lui, tot eu seman cu el, poate el cu mine Ma intorc spre el si ii zambesc bland, asezandu-ma in dreapta lui. Ma analiza din cap pana in picioare, dupa care isi vede de treaba si incepe sa deseneze cu un bat pe pamant.
- Ce faci aici? Locul de joaca este in partea cealalta. Ii spun eu, probabil s-a pierdut, dar nu are cum.
-Naruto ma pune sa ma antrenez mereu, iar la sfarsitul antrenamentului vine Kakashi sensei si ma face sa ma lupt cu el, spune ca vrea sa vada daca Naruto reuseste sa ma ajute. De multe ori ma antreneaza chiar el, dar are si treaba, iar cum intarzie mereu, am luat o pauza. Kakashi? De ce ar verifica el la sfarsit un copil asa mic?
- Aha, spun eu.
- Eu sunt Haku, spune si se apropie mai mult de mine. Haku? Sakura a zis numele asta, se pare ca il cunoaste. Era destul de suparata ca Naruto l-a invatat faimoasa lui tehnica. Chicotesc la gandul asta, Naruto, Naruto, nu o sa te schimbi niciodata?
- Il cunosti pe Naruto?
- Sigur, el se joaca mereu cu mine. M-a invatat o noua tehnica, dar lui mama nu i-a placut. Vrei sa iti arat?
- Nuu, spun eu. De unde il stii pe Naruto? Deja stiam ce tehnica e, dar ma mira cum poate el sa o faca, e destul de mic.
- E prieten cu mama, el se comporta ca un tata cu mine. Mi-a spus ca el o sa fie si prieten si tata pentru ca eu nu am unul.
Am tot vorbit cu micutul asta ceva timp, oricum Kakashi intarzia cu orele deci se plictisea. E destul de destep pentru varsta frageda de 6 ani, probabil o sa fie puternic cand o sa creasca.

Sakura P.O.V

Nu imi vine sa cred ca era el, stiam ca o sa il vad zilele astea dar m-a luat prins surprindere. Am avut noroc ca nu a venit mai devreme , daca auzea conversatia aceea nu stiu ce as fi facut, nu vreau sa afle ca avem un copil.
Chiar daca au trecut atatia ani inca il iubesc. Cand l-am vazut inima imi sarea din piept, ma mir cum de nu a auzit-o. Nu s-a schimbat deloc, privirea lui ma facea sa ma topesc, sa ma ia toate caldurile. Nu cred ca o sa iubesc niciodata pe cineva in felul in care il iubesc pe el, ma refer ca partener. Iubirea pentru Haku este cu totul alta. Lacrimile isi fac loc sa iasa, venirea lui aici ma tulbura atat de mult. Nu inteleg cum pot sa il mai iubesc, imi e atat de dor de el. In unele nopti ma trezesc si ma uit sperand ca o sa il vad langa mine, de multe ori mi-am dorit sa se intoarca inapoi. Chiar daca mi-a facut rau continui sa tin la el, iubirea asta ma omoara. In 6 ani mi-am dorit sa il vad macar odata, imi doream dar nu vroiam. Era o lupta intre inima si creier. Ma tot incurajam ca asa e cel mai bine, ca m-a facut sa sufere si nu merita, dar cu cat imi spuneam mai mult cu atat inima mea ma durea mai tare.
Ma invart de doua ore prin casa cu gandul de a ma transforma intr-o persoana insensibila zilele astea. Imi doream sa trec pe langa el si sa nu schitez niciun gest, nimic. Ma uit la ceas si era tarziu, trebuia sa il iau pe Haku de la antrenament. Ies din casa si ma indrept rapid spre parc. Pe drum ma intanlesc cu Naruto. Il iau cu mine, trebuia sa vorbesc cu el. Imi spune ca a rezolvat el si nimeni nu o sa spuna nimic de Haku cum ca ar fi fiul meu. Intram in parc, mai trebuia sa mergem putin pana la locul antrenamentelor. Kakashi mi-a spus sa il iau eu pe Haku pentru ca el avea treaba, deci probabil nu este acolo.
Inima imi bate din ce in ce mai tare cand vad ca Haku este cu Sasuke. Amandoi vorbeau, dar ce? Il trag pe Naruto dupa mine si il pun pe el sa se duca repede sa il ia pe micut si sa il duca acasa. Daca i-a spus ca eu sunt mama lui? Nu se poate, nu poate sa mi se intample asa ceva. Raman ascunsa si il vad pe Naruto care se indrepta zambind spre cei doi.

Sasuke P.O.V

Se auzeau niste pasi din fata, se pare ca este Naruto. Se apropie de noi si spune ca a venit sa il ia pe Haku acasa. Nu inteleg de unde vine atata iubire. Si Kakashi, si Sakura, si Naruto. Ce are asa special micutul asta? Se indreapta spre Naruto si isi ia la revedere de la mine. Ii las sa plece, dar eu raman aici, oricum nu aveam ce face acasa.
Imi amintesc de mine si de Sakura, felul in care obisnuiam sa fim. De fiecare data cand o luam in brate sau o sarutam imi zambea inapoi atat de dulce. Acum cand ne-am reintanlit si am privit-o, ea a privit prin mine, ma simt atat de singur, dar de fiecare data cand inchid ochii o vad pe ea. Iubirea pe care obisnuiam odata sa o impartim s-a risipit, s-a dus si ea. O sa reusesc vreodata sa mai iubesc pe cineva din nou, sa mai traiesc? Am incercat de atatea ori sa nu ma mai gandesc la ea, sa o uit, dar de fiecare data cand inchid ochii imi apare imaginea ei. Nu pot sa uit felul in care reusea sa vada totul, dincolo de masca mea care parea impenetrabila, cu ea nu trebuia sa imi ascund sentimentele. Imi e dor de vocea ei, de atingerile ei, de chipul frumos pe care il iubesc atat de mult. Asta e viata pe care si-a ales-o, iar eu nu pot sa mai fac nimic in privinta asta, si-a gasit fericirea si e timpul sa o gasesc si eu pe a mea. Macar daca as putea...
De ce nu pot sa vorbesc cand am atatea sa spun? Au ramas atatea vrobe nespuse, atatea fapte neterminate. Pot auzi agonia din inima mea care tanjeste atat de mult dupa ea, dupa atingerea ei. Timpul sta in loc de fiecare data cand e in preajma, este ca un drog pentru mine.

Asta a fost tot, o sa vedeti ce se mai intampla in next
Un an nou fericit tuturor, iar daca nu murim in seara asta, pun next la anu

Ficul este splendid

Te rog sa ma anunti cand pui nextul

Astept nextul fervently
Cu drag Sia

vai vai vai vai
m-ai lasat fara cuvinte
ma bucur ca Sasuke s-a intors in Konoha chiar daca numai pentru cateva zile
sunt foarte curioasa sa vad daca va fla adevarul si cum va reactiona
iti multumesc pentru ca mai anuntat de ambele
ITI DORESC UN AN NOU FERICIT DIN INIMA IVEI
te rog sa ma anunti cand pui next-ul
astept next-ul cu ardoare
cu drag Iva

Extraordinar capitol imi place asa mult cum ai descris sentimentele lui Sasuke.Mor de nerabdare sa aflu ce se mai intampla

Suuperrr . Mi-a placut la nebunie cum ai descris sentimentele personajelor
Dabea astept sa vad cum reactioneaza Sasuke cand afla ca are un copil

Astept NEXT-UL cu nerabdare

Te

te iubesc
cum poti sa faci capitole asa minunate?
vreau next-ul si te PWP dulce

Va anunt ca asta a fost penultimul, deci o sa urmeze finalul
Spor la citit, va iubesc

Capitolul 34

Sakura P.O.V

Intru in casa si ma uit dupa Haku si Naruto, trebuie sa fi ajuns. Din camera micutului se auzea vocea lui Naruto care incerca sa Il linisteasca, doamne, ce i-ai mai facut Naruto de data asta? Deschis usa si pasesc inauntru. Baiatul meu si-a pierdut kunai-ul pe care I l-a dat Kakashi astazi la antrenament. Sensei-ul meu drag, i-a spus ca e cel mai puternic kunai dintre toate, iar cum Haku are 6 ani l-a crezut. Stiu ce o sa se intample daca nu i-l aduc, nu o sa dorm toata noaptea. Il rog pe blond sa mai stea putin cu el pentru ca eu ma duc sa il caut si o sa ma intorc imediat. Binenteles ca Haku era numai un zambet acum, iar Naruto mai ca plangea pentru ca o sa stea cu el pana vin.
Ies din casa si ma grabesc sa ajung, era cam intuneric afara. In 5 minute reusesc sa fiu in parc, dar merg inainte. Bescurile care erau pozitionate pe stalpi inca mai luminau spre norocul meu, deci o sa il gasesc repede. Ma indrept direct catre locul in care l-m vazut cu Sasuke si incep sa ma uit pe jos, dar nimic.
- Probabil cauti asta. Era vocea lui, era inca aici.
Stomacul mi-o ia razna, inima imi bate din ce in ce mai tare si respiratia mi se accelereaza. Pasii lui imi rasunau clar in ureche, se apropia de mine. Incerc sa ma calmez si ma intorc incet spre el. Era la cativa centimetri de mine. Incerc sa ma uit oriunde, dar nu in ochii lui. Intind usor mana spre el, speram sa imi dea kunai-ul si sa plece, sa ma lase aici. Incerc sa inchid pentru cateva secunde ochii, dar cand mana lui face contact cu a mea ii deschid instantaneu. Il lasa la mine, iar cand isi si-o retrage degetele lui imi mangaie usor palma. Tresar si imi ridic privirea care acum a ramas pe buze. Imi amintesc ca prin acele buze scotea cate un „te iubesc” care ma facea sa ma topesc, sa mi se opreasca inima. De fiecare data cand imi spunea cuvintele astea simteam ca toata lumea e a mea, ma simteam atat de mandra de mine. Stiam ca ma iubeste pe mine, ca m-a ales cand avea atatea variante.
Dar acum..acum mi-au ramas doar amintirile si lacrimile care probabil au iesit din nou, deja le simt din nou cum coboara pe obraji. Ichid din nou ochii, imi era atat de rusine , eram penibila. Trebuia sa plec cat mai repede de aici, asa ca fac un pas in spate si incerc sa fac stanga imprejur, dar mana lui ma opreste. Raman cu spatele la el, incercam din nou sa ma calmez, dar plangeam din ce in ce mai tare. M-am abtinut atata timp sa nu plang, sa fiu puternica, iar acum simt ca s-au adunat atatea dati pe care le-am lasat in momentul asta sa explodeze.
Bratele lui imi inconjurau talia, iar fruntea imi acoperea umarul. Ma simteam atat de bine stiind ca acum e aici, eram atat de euforica. Stiam ca asta nu o sa dureze mult, oricum o sa plece si eu nu o sa incerc sa il opresc. Imi sterg lacrimile si ma intorc spre el, privindu-l in ochi.
Era atat de frumos, nu se schimbase deloc, poate doar sa devina mai frumos decat era. Dar probabil ca sentimentele lui s-au schimbat, probabil nu mai simte nimic pentru mine, doar au trecut atatia ani. Daca are o familie care il asteapta, un copil? Tot ce vroiam sa fac acum este gresit, nu pot sa mai fac asta. Incerc din nou sa ma retrag, dar stransoarea lui e imposibil de rupt.
- De ce plangi? Ma intreaba in timp ce imi traseaza cu degetul drumul parcurs de lacrimi, dupa care se apleaca putin si imi saruta unul dintre obraji.
Oricat de mult as incerca sa spun ceva, nu pot. Nu stiu cat o sa mai rezist sa stau nemiscata. Eram atat de tentata sa il iau in brate, sa il sarut. Era atat de aproape, dar il vroiam si mai aproape. Imi duc mainile dupa gatul lui si il trag spre mine. Buzele noastre erau la cativa milimetri distanta, dar deveneau din ce in ce mai putini. L-am sarutat timid ca si cum ar fi fost primul nostru sarut, dar apoi totul s-a schimbat,era ca si cum ar fi fost ultimul. Momentul asta nu vroiam sa se sfarseasca niciodata, dar ma comportam ca o pustoaica, ca un copil si amandoi o faceam. Ma despart de el si imi cer scuze. Nu mai astept sa zica nimic, il las pur si simplu cu vorba in gura si o iau la sanatoasa. Cum am putut sa faca sa ceva?


Peste doua zile

Plec de la Tsunade chiar daca mai aveam treaba, dar trebuia sa il duc pe Haku la antrenament. Era deja 10 dimineata. Eu eram la ea de la 7, iar Naruto nu il poate lua asa ca il duc eu. Ajung acasa si il gasec imbracat. De ceva timp nu ma mai lasa sa fac nimic pentru ca e baiat mare. Ii pregatesc ceva de mancare,iar dupa ce termina il duc la locul obijnuit. Cand ajungem in parc incepe sa alerge ca de obicei pentru a ajunge inaintea mea. Ajung si eu cu doua minute intarziere si raman cu ochii cat cepele. Haku plangea, iar Naruto se tavalea de ras. Ce i-a mai facut acum? In spatele meu se auzeau niste pasi, probabil era Kakashi. Nu bag in seama si ma indrept spre Naruto care imi spunea sa plec.
- Daca o singura data imi mai faci copilul sa planga, te omor! Ii spun eu. Ce i-ai mai spus de data asta? De fiecare data, cu orice ocazie, Naruto il amageste, ii place sa il sperie, iar pe mine ma enerveaza la culme.
- Mami? Striga Haku in timp ce imi sare in brate. Naruto mi-a spus ca o sa mor pentru ca am ochii rosii.
- Sharingan? Naruto, cand si-a declansat sharinganul? Intreb eu.
- Sakura, n-nu cred ca..se balbaie Naruto.
- Raspunde, e copilul meu si voi ati ascuns asta? Eram rosie, nu imi venea sa cred. Acum l-a mai si speriat. Naruto imi spune ca de ieri a descoperit Kakashi ca poate reusi, dar vroia sa vorbeasca mai mult cu mine si se gandise sa imi spuna azi. Acum trebuia sa ma ocup de micutul care inca mai plangea. Il pun jos, apoi ma las si eu pe vine. Privirea ii era pe pamant si isi stergea lacrimile. Ii ridic fata cu doua degete dupa care ii zambesc dulce.
- Am lasat eu vreodata sa patesti ceva? Il intreb dupa care a dat negativ din cap, apoi continui: nu o sa patesti nimic, faptul ca ai reusit asta inseamna ca esti puternic, Naruto a glumit..pentru ultima data. Am pus accent pe ultima parte si m-am uitat exact la Naruto care se uita ba la mine, ba in spatele meu. Haku se indreapta spre Naruto, trebuia sa plec si eu.
- Te iubesc. Stiam ca nu ii place sa ii spun asa cand e cu cineva.
- Mamaaa! Striga el in timp ce se uita in spatele meu. Cand ma striga asa insemna sa tac, dar nu imi pasa.
- Haku, am spus ca te iubesc. Spun pe un ton jucaus si putin autoritar.
- Bine, si eu te iubesc.
Acum eram impacata, puteam sa mor in pace dupa ce am auzit ce a spus. Il iubesc atat de mult, pur si simplu e viata mea, nu o sa renunt niciodata la el. Fac stanga imprejur, iar cand mai fac un pas, in fata mea era Sasuke. Nu imi vine sa cred, a fost aici tot timpul. Acum stie, nu, nu, nu! Expresia lui nu exprima nimic, pur si simplu privea prin mine.

Sasuke P.O.V


Nu ma pot misca, e copilul meu? Cat de..doamne. Trebuia sa imi dau seama, semanam atat de mult si avea ochii identici cu ai ei, are aceeasi ochi verzi, frumosi. Dar ea, de ce nu mi-a spus nimic? L-a tinut atatia ani departe de mine, aveam dreptul sa stiu. Nu am fost alaturi de el 6 ani,l-am lasat sa creada ca nu are un tata. Cand mi-a spus atunci avea o voce atat de trista, macar daca stiam. De data asta nu o sa mai fac greseala de al parasi, ea trebuie sa imi spuna tot, chiar daca vrea sau nu e si copilul meu si nu o sa renunt la el. Sakura se indreapta spre mine, ii era frica de ce o sa se intample. Expresia o dadea de gol, era nelinistita.Nici nu stiam ce simt, uimire, fericire? Tristete in niciun caz, eram atat de fericit ca am un copil, un baiat cu..Sakura. Incearca sa plece, dar nu o las. O prind de mana si ii spun:
- Trebuie sa vorbim.

Asta a fost, o sa vedeti diseara sau cel tarziu maine si finalul
Capitol necorectat

foarte foarte frumos draga
sincer sa fiu , ma bucur pentru ca Sasuke a aflat
sper ca nu se va intampla ceva urat si stiu eu la ce ma refer
iti multumesc pentru ca m-ai anuntat si nu imi vine sa cred ca este pe sfarsite
te rog sa ma anunti cand pui next-ul
astept next-ul cu ardoare
cu drag Iva

Iti iubesc ficul

Nu am ce sa zic... mai lasat cu gura cascata

Te rog sa ma anunti cand pui nextul

Astept nextul fervently
Cu drag Sia