Hei toată lumea!
M-am gândit sa îmi redeschid ficul, nu de alta dar vreau sa îl termin. Ca prin urmare acesta este ultimul capitol, nu știu dacă voi face un sezon 2 sau nu, dar cei drept e ca m-am distrat incercad sa creez o poveste ca asta, mai ales fiind primul meu fic. '
Nu ma aștept sa am multe comentarii căci probabil unii dintre voi au uitat de el, sau nu isi mai aduc aminte despre ce era vorba, dar totuși, o voi face !
Capitolul 26 : Nu s-a terminat !
Din capitolul anterior: "Doare,doare atât de tare,de ce va place asa de mult sa ma torturați!
Nu înțelegeam nimic din vorbele lui,ce durere ce naiba...Mi-am oprit șirul gândurilor abia când i-am vazut încheieturile și gleznele:O Doamne... "
In jurul încheieturilor avea niște urme ciudate, dungi de un rosu aprins ce ii înconjurau încheieturile, arata ca un fel de iritație urata, nu îmi puteam da seama ce se
petrece, totul era asa de confuz.
M-am îndreptat privirea spre el, stătea ghemuit, era speriat ii era frica de ceva, nu vreau sa ma gândesc la ceea ce i s-a întâmplat cât a fost în locul asta.
M-am mai apropiat putin și am făcut a doua încercare de data asta mai calm și mai relaxat mi-am întins mana pentru a-i atinge creștetul capului. De data asta nu se feri, dar i-am simțit corpul devenind deodată rigid. L-am mângâiat ușor, făcându-l sa se mai relaxeze și am șoptit încet:
-E în regula, sunt aici!
Când îmi auzi glasul, acesta tresari și își ridica încet privirea spre mine. Când ochii noștri făcură contact am rămas blocata. Avea o privire atât de rece și goala, o privire pe care nu am mai văzut-o pana acum și nici nu mai vreau sa o vad vreodată.
Sasuke clipi de doua ori și își scutura capul oftând :
-Oh Doamne, se pare ca tratamentul ăstora chiar da roade, chiar încep sa îmi pierd mințile!
Am început sa chicotec, fiind totuși sigura ca acela era cel mai prost moment pentru a ma amuza.
-Nu esti nebun, poate putin ciudat dar e in regula, asta este unul dintre lucrurile care imi plac la tine. M-am asezat langa el incet si i-am cuprins cu căușul palmei obraz, ca sa il pot privi in ochi. Sunt bine, si la fel vei fi si tu, i-am spus zambind.
Sasuke ramsese inlemnit, ma fixa cu privirea de ceva vreme si nu isi mai lua ochii de la mine, nici sa clipeasca nu mai putu :
-Eu...mormai el dupa cateva minute, mi-a fost atat de dor de tine !
Acesta nu se schimba de loc, aceeasi ochi frumosi, piele alba, putin cam prea palida si buze incolore, pozitionate intr-un zambet stramb dar dulce. Avea aceeasi aura misterioasa dar si aceeasi incapacitate de a se exprima liber . Spre deosebire de el, eu m-am schimbat catusi de putin, am devenit mult mai indrazneata.
-Probabil ca ai nevoie de o explicatie, de ce sunt eu aici si...Nu l-am mai lasat sa continuie, am sarit pe el, acesta dezechilibrandu-se si cazu pe spate in pat. De acum incolo nu voi mai regereta deciziile luate, traindu-mi viata punandu-mi aceeasi intrebare in fiecare zi "Cum ar fi fost daca", nu mai vreau sa fiu aceeasi fata timida, vreau pur si simplu sa fiu eu, o noua Eu.
Sasuke ramasese usor surprins de atitudinea mea.
-Wow, ce este cu aceasta latura a ta ? spuse zambind strengar
-O schimbare, de durata, nu iti face griji, sunt tot eu!
-Stiu, si vreau sa fi pentru totdeauna, aici alaturi de mine..
Mi-am apropiat buzele de ale lui si am inceput sa il sarut pasional, el raspunzandu-mi instantaneu, un lucru pe care vechea Sakura nu cred ca ar fi indraznit, mi-am infasurat picioarele in jurul bazinului sau. Ne-am oprit cateva minute pentru a ne trage suflul, eram atat de fericita, ma simteam atat de bine, totul este perfect atunci cand sunt cu el, indiferent locul, timpul sau imprejurimile. Sasuke se ridica in sezut tinandu-ma in brate.
-Inca cred ca totul e un vis frumos, si ca la dimineata ma voi trezi si nu vei mai fi langa mine, ofta el trist.
-Nu se va mai intampla, l-am asigurat.
De data asta aveam sa imi tin cuvantul si am sa resppect promisunea facuta lui Anne, am sa am grija de el, de mine, de noi doi, pentru a fi fericiti.
Am inspirat adanc dupa care l-am strans, acesta gemu incet, fara sa bage de seama ca eu m-am oprit el inca ma saruta, am sesizat ceva si am stat putin sa reflectez, dupa care l-am mai strans o data in brate, acesta tresari din nou, dar nici de data asta nu baga de seama.
L-am oprit dupa care l-am intrebat suspicioasa:
-Ce ai?
-Nimic, nu am nimic! se eschiva el.
Mi-am ridicat o spranceana si m-am indepartat putin de el.
-Nu ma minti, spunem ce ai patit.
Acesta isi feri privirea si se bosumfla, dupa care sopti.
-Nimic de care sa te ingrijorezi.
Gresisem intr-un fel, vad ca si el se schimbase putin.
-Da-ti jos tricoul, i-am ordonat eu. Sasuke nu raspunse, vad ca nu avea de gand sa imi onoreze cererea, asa ca l-am apuzat de bucata de material. In momentul acela Sasuke se trase mai incoli.
-Inceteaz, nu te mai prosti, arata-mi.
Sasuke dadu din cap, asa incapatant a devenit vad ca, dar nici eu nu aveam de gand sa cedez. L-am atentionat ca daca nu o va face el, o voi face eu, chiar daca va trebui sa il smulg cu totul de pe el. Acesta isi stranse buzele intr-o linie drapta si se intoarse cu spatele la mine, dupa care isi dadu jos tricoul. Era dea dreptul groaznic ceea ce avea pe spate, atatea cicatrici si vanatai, insangerate, eram surprinsa ca nu am observat pana acum,probabil sa si momentul in care a cazut pe pat la durut extrem de tare. L-am privit cu tarie
strangandu-mi pumnii, nu eram prea surprinsa, avand in vedere ca l-am auzit si pe Ukoto zicand ceva de treaba asta.
Am incercat sa ma calmez pentru a nu-l ingrijora pe Sasuke. Am respirat adanc dupa care i-am dat de stire ca merg pana la magazin.
-De ce ? intreba el sceptic
-Tu vezi cum esti pe spate, doar nu crezi ca am sa te las asa, vreau sa te ajut.
Am dat sa plec dar acesta ma apuca de mana...
-Nu trebuie, ti-am mai spus, sunt bine.
-Nu incerca sa ma prostesti sti ca nu tine, si oricum voi merge indiferent de ce imi spui.
Sasuke offta dupa care imi dadu drumul si ma privi zambind .
-Banuiesc ca nu am cum sa te opresc, concluziona el.
Ma saruta usor pe buze.
M-am indepartat de el mergand si deschizand usa, aveam de gand sa ma intorc rapid. Am inchis usa si am inceput sa cobor rapid toate scarile, spre ginionul meu m-am
impiedicat si am cazut, la etajul 4.
In timp ce ma chinuiam sa ma ridic, un domn dragut imi oferi mana ca sa ma ajute. I-am acceptat oferta dupa care m-am uitat atent la fata lui, mi se parea ca arata destul de ciudat. Ma privi zambind, era ceva ineregula cu el, dupa cateva momente am realizat, purta acelasi tricou ca Sasuke, dar Sasuke era normal nu avea nici o problema mentala, ma ingrijora faptul ca nu puteam spune acelasi lucru si despre acest barbat. Pacat ca a fost prea tarziu sa realizez, barbatu ranji dupa care ma izbi cu putere de perete tinandu-mi
mainele deasupra capului cu o mana, in timp ce, cu cealalta incepu sa ma pipaie.
Am tipat,dar acesta imi trase o palma dupa care isi apasa mana pe gura mea, chicotind.
-Te rog eu sa nu mai tip, caci ma spar foarte rau, nu cred ca vrei sa ma vezi suparat.
Am dat din cap. Nu aveam idee cum am reusit sa ajung intr-o asemenea incurcatura intr-un timp atat, de scurt, presupun ca asta ma caracterizeaza.
Acesta maanaliza din cap pana picioare axandu-se pe pieptul meu.
-Ce dragut, ar fi si mai dragut daca...Am inceput sa tip atanci cand individu-l rupse bluza de pe mine cu o singura miscare.
Am ramas nemiscata, credeam ca am sa fiu in stare sa ii fac fata, dar nu a fost asa, adevarul este ca imi era frica, chiar foarte frica.
Am inchis ochii sperand ca atingerea lui sa nu ma faca sa vomit, dar stand asa am realizat ca acesta nu ma mai atinse, iar cand am deschis ochii, barbatul era lipit de perete, chinuindu-se sa scape, dar nici o sansa, Sasuke il tinea strans si nu parea ca vrea sa ii dea drumul, acea privirea am mai vazut-o o singura data, si i-a fost adresat lui Neji. Avea o privire atat de plina de furie si dispret.Ma soca.
Barbatul mormai ceva:
-Hei frate, lasa-ma, o putem imparti amandoi!
Cand auzi asta, pana si eu am putut auzi dinti lui Sasuke scrajnind, il ridica in sus de parca era o papusa de carpe, dupa care il izbi puternic de perete.
Insa barbatul avu noroc, caci un paznic veni catre el.
-Ia-l, caci alt fel il omor! spuse brunetul aruncand sageti cu privirea catre barbat...Intre timp eu statea langa perete observand situatia si tremurand incet.
Sasuke veni catre mine . Ma privi bland si ma magaie pe crestetul capului.
-Nu-ti fa probleme, sti, si eu m-am schimbat si nu voi mai lasa pe nimeni sa iti faca rau. Sasuke imi dadu tricoul sau pe mine si ma lua in brate ducandu-ma inapoi in camera lui.
Ma aseza pe pat si el se puse langa mine.
-Am de gand sa te apar si sa iti fiu alaturi pentru tot restul vietii mele, asa ca nu ezita sa ma chemi cand ai nevoie de mine.
Acesta ma saruta dupa care se urca peste mine, respirand scadat.Nimeni si nimic nu ne putea desparti in acea seara superba.
Nu mi-am imaginat niciodata ca viata mea va lua o asemenea intorsatura, nici ca locul in care imi voi pierde virginiatea va fi un spital de neuro-psihiatrie, dar banuies ca nimic
din astea nu conteaza cand ai alaturi de tine perosana pe care o placi.
As putea spune ca acesta este sfarsitul, ca totul s-a terminat din momentul in care ne-am reintalnit si ca toate greutatile s-au terminat. Dar as gresi, nimic nu s-a terminat, mai avem de facut multe lucruri si trebuie neaparat sa ii dam de capatai lui Ukoto , deci as putea spune ca...Povestea continua !