Ce sti tu despre iubire?!

Heeeiiii dragilor, am adus si eu next-ul (dupa o mie de ani happy2

stiu.... stiu... )!
Cum am mai spus.... intr-un final am adus next-ul, stiu ca e scurtut si nu prea interesant, dar sper sa va placa si sa nu va plictiseasca si sa va fac sa va pirdeti dimpul degeaba...
Eeeiiiii.... nu o mai lungesc, multumesc mult de tot pentru comm-uri, stiti deja ca va iubesc in love

, asa ca spor la citit! kiss

Ps: Capitol necorectat... ingrijorat

Sumimasen!

Sa nu uitam de intrebari... :) (click pe spoiler) :

Capitolul 14

(Sasuke pov:)

Grozav.... el trebuia sa apara acum... Tocmai ce o facusem sa zambeasca si acum... Ah! Incep sa ma enervez.Simt cum mica faptura inofensiva de langa mine incepe sa tremure vizibil, facandu-ma sa ma enervez si mai tare. Nu poat sa cred ca un asemnea nemernic mai are curajul sa ni se infatisesze. Cum pot acesti oameni sa aiba atata tupeu, atata prostie, atata.... Aaaa... M-am dat un pas mai spre stanga, incercand sa rup contactul vizual dintre Sakura si acel mos batran, ce acum cateva ore incerca sa o violeze.
As fi vrut sa o iau de mana si sa ii spun sa se calmeza, caci nu se v-a intampla nimic, dar nu pot face asta, m-a tine prea strans cu mainile de tricou.
-Eu vreau sa....
Vocea aceatuia ma face sa tresar, strangandu-mi pumnii, nervos de-a binelea si gata de cearta.
Am simtit o noua atingere pe spatele meu, fruntea Sakurei facand contact cu materialul tricoului, tradandu-i frica, spaima.
-Sa pleci!!! ii spun acestuia rastita.
-Nu...Si nu trebuie sa faci atat pe eroul! Sunt aici doar pentru a-i cere scuze fetei! Nu am crezut ca ea chiar a fost rapita, am crezut doar ca se joaca!
-Un joc?! Ai crezut ca e un joc, o joaca.... Eu zic ca nu e interesata de scuzele tale si ar trebuii sa dispari pana nu ma enervez mai tare!! spun rece, nervos la maxim, dorind sa-i rup cateva oase individului din fata mea, dar stiu foarte clar ca nu as rezolva prea multe cu pumnul... nu prea multe....
-Oh... Voi tineri sunteti foarte irascibili! Daca domnisoara nu este interesata sa vorbeasca cu mine fata in fata, si sta ascunsa dupa tine, eu voi pleca! Dar totusi imi pare rau ca s-a ajuns aici!
Acesta se indeparteaza cu pasi mici spre masina ce zacea de cateva minute pe marginea drumului, pornitnd motorul, indepartandu-se de noi. M-am intors cu fata la Sakura, am prins-o de mana si am incercat sa o calmez, am incercat sa vorbesc cu ea, sa o ajut sa isi rezvina, dar nimic nu functiona, a inceput sa planga, lucru ce mi-a marit cu mult ingrijorarea. Am lat-o in brate, fixandu-mi una din maini pe coapsa piciorului ei, iar cealalta pe mijloc, dar nu simtea vr-o schimbare, era la fel de speriata, si probabil confuza. Am pornit din nou spre casa, acum, problema era urmatoarea: unde o duc, la mine acasa sau la ea. Nu a fost nici o daa la mine, asta ar fi o ocazie sa ii arat casa mea, dar daca ea interpreteaza lucrurile si spune ca am dus-o la mine intentionat... O alta varianta ar fi sa o duc la ea, dar ar putea sa ma acuze ca i-am invadat intimitatea sau alte chesti de genul asta.
Ah... Ce sa fac?! Am mai aruncat o privire spre fata ce statea in bratele mele si isi tinea degetele infipte in parul rozaliu ce acum ii acopera o parte din frunte. Nu trebuie sa ma gandesc acum la prosti de genul sa o duc la mine acasa sau la ea, acum cel mai important lucru e sa o ajut sa isi revina.

Ajuns in fata casei ei si uitandu-ma de mai mult de 3 minute cand la usa maronie din fata mea, cand la Sakura, ce dormea linistita in bratele mele. Nu aveam idee cum as putea eu sa deschid usa casei ei, puteam evident sa folosesc cheia, dar partea mai grea era sa iau cheia din buzunarul pantalonilor ei scurti.
Dupa mai multe incercari esuate, am reusit sa i-au cheia si sa deschid si usa. Era de-a dreptul epuizat, mici picaturi de transpiratie se prelingeau pe fruntea mea, gadilandu-ma, si ce ma enerva cel mai tare era faptul ca nu le puteam sterge. Nu m-a epuizat greutatea corpului ei pe care o sustineam doar cu bratele, ci drumul lung pe care l-am avut de parcurs pana aici.
Am urct scarile pana la etaj, am deschis usa camerei ei, si am pus-o pe Sakura usor pe pat. I-am pus mana pe fruntea, si am constatat ca nu are temperatura. Am invelit-o usor cu o patura si am tras draperiile in geam. Am lasat usa camerei intredeschisa, in caz ca se mai intampla ceva sa poat intervenii rapid.
Nu am de gand sa plec, daca se trezeste si este singura cu siguranta se va speria, asa, e o idee mai buna ca eu raman in casa si sa ma uit la televizor.
Cand am intrat in sufrageria mare, decorata si amenajata cu bun gust, mi-a sarit in ochi ceasul mare ce statea pe perete si indica ora trei si jumatate dupamiaza. M-am asezat comod in fotoliul din piele, pornind televizorul. Am incepit sa butonez telecomanda, cautand un program care sa imi capteze atentia, un film, o emisiune TV, orice, aveam de unde alege, nu era o problema numarul de canale, ci emisiunile, nu ma puteam hotara pe care sa o aleg, la care sa ma uit mai intai. Am inchus ochii si am apasat la intamplare pe butoanele telecomenzi, canalul 259, un film de comedie, e un inceput bun.

Mi-am aruncat ochii pe ceasul de pe perete, ce indica ora sase si zece minute, au trecut aproape trei ore de cand a adormit Sakura. Daca i-a facut rau?! Inteleg ca doarme, dar atat de mult?! Poate ar trebuii sa verific, poate i s-a intamplat ceva.
Mi-am pus mana pe marginea fotoliului pentru a ma sprijinii, dar un lucru m-a facut sa imi pierd rasuflarea, si la propriu, si la figurat. Tot ce am auzit a fost o bubuitura, iar in secunda urmatoare am sarit de pe fotoliu, intorcandu-mi capul spre sursa zgomotului. Am fost socat de-a dreptul cand am vazut-o pe Sakura, la baza scarilor, pe jos.
-Sakura!!! Esti bine?! De ce te-ai ridicat din pat?!
Am prins-o de umeri, asigurandu-ma ca e bine, ca nu s-a lovit la cap sau si-a rupt ceva.
-Sasuke.... mi-a spus ea lundu-ma in brate si lasand siroaie de lacrimi sa-i curga pe fata. Iti sunt recunoscatoare pentru tot ceea ce faci pentru mine!!
-Sa-ku-ra.... a fost tot ceea ce am putut spune.
Ea mi-a multumit, m-a luat in brate, asta este ceva uimitor avand in vedere fosta relatie pe care o aveam cu ea.
Fara vr-un cuvant in plus, am ridicat-o de jos si am pus-o pe canapea. I-am propus sa ne uitam la un film, poate asa mai trece timpul.

Mai mult de o ora am stat si m-am uitat la un film atat de plictisitor, in cat am crezut ca voi adormii. Sunt sigur ca nici ei nu i-a placut asa mult filmul, dar nu cred ca a vrut sa ma jigneasca, probabil crezand ca mie imi chiar imi face placere sa ma uit la un film in care animalele vorbesc si isi povestesc viata... bla-bla... PLICTISITOR!!
-Eu... Cred ca ar trebuii sa plec! Se face tarziu! am spus ridicandu-ma de pe canapea.
-Da... E cam tarziu...
Tonul cu care a vorbit mi-a dat de banuit. Nu intelegeam ce vrea sa spuna, e tarziu, si da, ar trebuii sa plec, sau e taziu, si nu ar trebuii sa plec.
M-am indreptat spre usa, condus de Sakura.
-Sti... Daca nu vrei sa pleci la ora asta, avand in vedere ca e cam tarziu, daca vrei... poti sa ramai la mine...
Isi facea griji pentru mine?! Serios?! Chiar vrea sa raman la ea peste noapte?!
M-a apropiat de ea cu pasi mici, privind-o fix in ochii ei verzi, ce acum tradau o urma de spaima, am prinso usor de gat, degetele mele strecurandu-se lin printre suvitele ei de rozali. Am tras-o putin mai aproape de mine, astfel incat buzele mele sa faca contact cu fruntea ei.
Uimirea de pe fata ei aparu instant, pe mine facandu-a doar sa zambesc, sunt sigura ca nu se astepta ca tocmai eu, Sasuke Uciha, sa fac atat pe sentimntalul, baiatul romantic, sensibi... etc...etc...
-Srai linistita ca nu mi-e frica de intuneric! Dar, daca ti se face dor de mine poti sa ma suni! Stiu ca nu poti sta departe de mine mult timp, dar incearca sa rezisti!
Nu m-am putut abtine, trebuia sa spun ceva de genul asta ca sa vada ca sunt tot Sasuke si nu o clona sau ceva asemanator. Nu am mai spus de mult o fraza de genul asta si chiar simteam lipsa acestor momente de satisfactie. Ea, ma pirivit normal, parca putin dezamagita, probabil am stricat unul din acele momentele "romantice" care le place asa mult fetelor, si incep sa regret asta. Si-am pus mainile la piet, incrucisate, ridicand o spranceana si fixandu-ma cu privirea.
-Stai linistit ca nu o sa ma omoare dorul dupa tine! Noapte buna Sa-su-ke! imi spune aceasta, pronuntand ultimul cuvant tare, clar, si inchizandu-mi usa in nas.
-Noapte buna Sakura! am spus eu mai mult pentru mine.
-PA!! s-a auzit si vocea ei in urma mea.
Am zambit, e imprevizibila si incredibila. Hm! Deja sunt sigur ca diseara o sa am cu cine vorbi... la telefon evident!!

Mai mult de 3 ore... ba chiar 4, si nici macar un maesaj dar ce sa mai spun de un apel. Ma uit degeada de jumatate de ora la ecranul telefonului, in speranta ca va avea nevoie de mine, sau macar de serviciile mele telefonice, dar nu, nimic!
Pentru a-mi limpezi mintea, am decis sa ies putin la aer, pe balconul meu, care are o priveliste cat de cat perfecta spre casa Sakurei. M-am asezatm comod pe fotoliul mare si moale, lasandu-mi capul pe spate si privind stelele. Am inceput sa le numar in incercarea de a-mi ocupa timpul cu ceva productiv. Stiu... ce ocupatie mi-am ales si eu...

Vad lumina, se tot stinge si aprinde. Chiar ma enerveaza. Sati... Vad lumina?! Am murit sau ce?!
Deschid incet ochii, si, abea acum realizez ca am adormit pe balcon. Ah... Ma doare gatul.
Imi misc capul intr-o parte si alta pentru a-mi recapata mobilitatea si a scapa de durere, dar acum realizez de unde venea lumina aceea enervanta ce m-a trezit.
In fata mea se intampla un lucru oarecum ciudat, in camera Sakurei se intampla de fapt un lucru ciudat, dubios as putea spune. Lumina se tot stingea si aprindea, si iar se stingea si se aprindea, dar nu intelegeam motivul, i s-a stricat un bec sau ce se intampla acolo... Ma uit la telefon, ora 01:54, cam tarziu...
Oare... a patit ceva?! S-a intamplat ceva cu ea?!
Am pus mana pe telefon si am inceput sa scriu un mesaj "Ce faci?! Dormi?!" , ca sa nu para evident, trebuia sa o intreb daca doarme, ca sa nu intre la banuieli. Raspunsul ei nu a intarziat, un raspuns sec, un simplu "Nu...". As fi vru sa-i spun ca stiu, dar m-as fi dat de gol, si nu vreau asta.

"De ce?! Ti-e rau?! Ai patit ceva?!"

"Nu..."

"Atunci?!"

Am asteptat cateva minute bune raspunsul ei, si intr-un final mesajul a ajuns la destinatar:

"Mi-e frica Sasuke!"

Un fior rece m-a cuprins. Ea chiar e foarte speriata, si nu ascunde asta de mine, e sincera, si ce este mai important, are incredere in mine.

(Eu:) "Ai incredere in mine?"

(Sakura:) "Da..."

(Eu:) " Atunci... stinge lumina! Ai incredere, chiar daca nu sunt langa tine fizic, fi sigura ca sufleteste da!! Nimeni nu se va atinge de tine atata timp cat eu sunt aic!!"

Stiu ca suna filozofic, dar vreau sa vad ca are incredere in mine pana la capat. Stiu ca as putea sa ma duc la ea, ce naiba, doar sar gardul, dar prefer sa o fac sa aiba incredere in ea, ai in mine, sa treaca peste incident.

"Of... Ok!"

Am vazit lumina din camera ei stingandu-se pentru cateva minute, apoi aprinzandu-se iar.
"De ce ai aprins din nou lumina?!" am intrebat-o eu direct.

(Sakua:) "De unde sti ca am aprons-o iar?!"

(Eu:) " Experienta de viata... Se vede ca nu ai prea multa imcredere in mine..."

(Sakura:)"Tu nu intelegi, nu e vorba de incredere! Am incredere in tine, doar ca.... imi e prea frica... toate acele sentimente, tote acele imagini, imi navalesc pur si simplu in minte! Nu le pot controla"

(Eu:) " Sti ca sunt langa tine! Gandeste-te ca acum te tin de mana, ai incresere, inchide ochi, gandeste-te la ceva frumos, ceva sau cineva care te face fericita!"

Am privit cum lumina camerei se stinge din nou, am zambit ca un invingator, chiar am reusit sa o fac sa aiba incredere in ea, si, mai important, in mine!
Acum ca s-a culcat pot a eu sa ma duc linistit in casa, am mai aruncat o privire spre camera Sakurei, sa ma asigur doar ca lumina e tot stinsa, si am intrat si eu in camera mea, m-am trantit pe patul mare si pufos, am stins lumina si..... Noapte buna!

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>><<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

Dana

Buna, Ame. kiss

Mersi din tot sufletul de anunt! Sa stii ca il asteptam de ceva vreme, dar a meritat din plin asteptarea. A fost un capitol foarte frumos, as putea spune. Ma bucur ca latura romantica a lui Sasuke a iesit la iveala, macar in acest capitol. Asta-i dragostea, baby! lough

abia astept urmatorul capitol, deci pune-te repede pe tastat! Te-am pupat si iti urez multa inspiratie si timp liber. *Hugs.*

Heii
Multumesc mult de mesaj sper sa-l primesc si data viitoare.
Ei bine capitolul este extraordinar, ah ce dragut e Sasuke (aici lough

) si Sakura aww. cei mai draguti ,in cel mai dragut fic ...vai vai , pune degetele la tastat si anunta-ma de next !!!

TE-AM PUPACIT ! kiss

Ce dragut este capitolul.

Si Sasuke este asa de dragut si imi pare rau

pentru Sakura.

Abea astept nextul sa ma anunti.

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Dum 01 Dec 2013, 15:10

Super, super, super!! Acest capitol e genial!!! Scuze pentru intarziere... crying

Mersi ca m-ai anuntat:D. Te astept cu nextul!Te pup:*: Ce sti tu despre iubire?! - Pagina 6 <a href=

Ce sti tu despre iubire?! - Pagina 6 Gkn0

" />

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Dum 01 Dec 2013, 15:54

Buna !
Draga mea, imi pare atat de rau ca ajung asa de tarziu.
Mi-a placut la nebunie capitolul, mai ales ca nu ma asteptam ca tipul ala sa vrea sa isi ceara scuze de la Sakura.
Imi place foarte mult cum se poarta Sasuke, deci se poate sa fie si baiat de treaba daca vrea, dar nu vrea, asta e problema.
Ei bine, multa inspiratie, spor la scris in continuare.
Te-am pupat.
Ja ne !

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Dum 01 Dec 2013, 23:22

Chiar ca ai venit cu next-ul dupa secole, dar bine ca ai venit.
Ce dragutz din parte lui Sasuke sa aibe atata grija de Sakura in love

sper ca in timp aceasta prietenie sa se transforme in iubire happy

Acum te las pentru ca mi-e cam somn happy2

si mersi de anunt. Vezi ca te astept cu next-ul si la celalalt fic puppy eyes

dar pana cand vei mai aduce vreun next, te-am kiss

~Sayonara~ a hug

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Mar 10 Dec 2013, 00:35

Bun,deci am citit ficul cap-coada.Imi place mult cum decurg lucrurile intre cei doi.Saraca Saku,imi pare pentru ea.Apropo,am o intrebare,cu Lian ce s-a intamplat,v-a mai aparea in fic?
Cam atat,vreau nextul cat mai repede si sper ca ma vei anunta.Hugs a hug

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Dum 15 Dec 2013, 23:12

Aww.... <3 Ce capitol plin de dragoste love

:)) Ma bucur ca ai postat in sfarsit! Imi era dor de ficul tau puppy eyes

Bafta in continuare :* $rainbow :\$ i love you

Waaaa...arigato gozaimasu pentru anunt. :* Mi-a placut enorm de mult capitolul. Ma bucur ca Sakura e bine, iar ca Sasuke e asa grijuliu cu ea. Astept cu nerabdare nextul. Spor la scris!! Sa ai multa insipiratie! Ja ne! :*

Heeeiii dragilor hi!

Am venit si eu cu next-ul, da stiu... dupa atatia ani mi-am adus si eu aminte ca am un fic , ei bine... DA! Mi-am adus aminte ca nu am mai pus next-ul de mult, asa ca m-am grabit si uite ca am reusit sa scriu un capitol marisor, care sper sa va placa!

Va multumesc mult de tot de comm-uri si ca imi cititi ficul! in love

Nu ma mai lungesc cu vorba si va urez spor la citit! kiss

Capitolul 15

( Sakura pov: )

Somnul imi este perturbat de un zgmomot, unul al naibi de cunoscu, o melodie, ah... e telefonul meu. Il riduc de pe nopiera, il duc la ureche si rapund.
-Alo...
-Neata printeso!
-Neata?! intreb putin derutata pana realizez ca de fapt si de drept e chiar dimineata. 12:07 sau... cel putin dimineata mea...
Imi mijesc ochii si ma uit la ecranul telefonului, pe care era scris clar numele apelantului "Sasuke" , ne e ca nu i-as cunoaste vocea, dar sa nu imi joace cumva imaginatia vr-o festa asa de dinineata.
-...Sakura... Mai esti?!... Sakura?!... Ăăăăăă.... Sakura...
-Ce?! Aaaaa... d-aa, sunt! Sunt aici...
raspund eu in momentul in care realizez ca el inca imi vorbea, iar eu nu auzisem vr-un cuvant.
-Poti repeta ce ai spus?! ii intreb in tinp ce ma intind putin si casc de cateva ori.
-De ce as repeta?! Doar pentru simplul fapt ca tu nu ai foast nici macar o secunda atenta la mine fiind mult prea ocupata sa descoperi daca la telefon sunt cu adevarat eu, sau daca nu cumva mintea iti joaca feste din cauza somului...
Ceea ce auzeam ma uimea de-a dreptul... si-a dat el seama de asta dor din simplul fapt ca l-am rugat sa repete ceea ce a zis?! Cum e posibil asa ceva?!
Un val de uimire m-a cuprins, m-am ridicat in sezut pe pat, uitandu-ma in jur, crezand ca el este pe aici si imi joaca o festa, dar odata ce realizez ca imi invart capul aiurea prin camera, ma grabesc sa ma intorc la conversatia cu Sasuke.
-De unde sti?! l-am intrebat scurt, auzindu-i mai apoi rasul in difuzor.
-Nu stiam... tu mi-ai confirmat, eu doar am presupus!
-Nu imi plac jocurile tale Sasuke! ii reprosez eu, inca auzind chicote. De ce m-ai sunat?!
-Aaa... da! Naruto ne-a invitata la un film, pe la doua jumate, trei, pe la ce ora vrei sa vin sa te iau?!
-Cine a zis ca vin?!
-Nu trebuie sa spui un da sau un nu, tu oricum mergi! Deci pe la ce ora vin?!
-Nu merg! spun, incercand sa ma impun, desi nu cred ca imi prea reuseste.
-Ok...
-Ok?!
El chiar a renuntat, nu are de gand sa insiste, sa ma roage de cate ori, si eu sa zic de cateva ori "nu", "nu pot", "nu am timp"... si alte scuze de genu si sa ma tin si eu tare, iar el sa se roage de mine iar si iar, ar fi fost interesant... Ah... Trebuia sa accept sa merg la fil cu ei din prima, acum ce fac...
-Sunt la tine la usa la 14:20, sa nu intarzii ca nu imi place sa astept singur la usa unei fete, ne e ca nu te-as astepta, doar esti fata, adica... nu esti orice fata, tu esti altfel, adica nu esti deosebita, esti fata si.... aaaaaaaaa.... nu spune nimic... o sa vin eu sa te iau! Pa!
-Pa?!
Am inchis telefonul fiind la fel de derutata ca in momentul in care am raspuns. Sunt normala, nu sunt, sunt deosebita, nu stunt... El a inteles ce a vrut sa spuna?! Ca eu nu... Trebuia sa ii spun sa vorbim prin mesaje, asa as fi inteles mai multe. De fapt... cred ca am fost suficient de receptiva pentru a intelege ca in mai putin de 2 ore am sa merg la un film.
Concluzia?! Trebuie sa ma ridic din pat, sa mananc, spal, imbrac, si aranjez, si asta in doua ore.
Zambesc in timp ce ma ridic din pat, ma intind putin si ma indrept spre baie, ma spal pe fata si pe dinti, si intind mana dupa prosopul meu, care nu e! De ce nu e?! Nu pot sa cred, am uitat ca l-am dat la spalat, si acum trebuie sa merg sa imi i-au altul din dulap.
Micile picaturi de apa rece imi alunecau pe fata, lovindu-se de materialul pijamalei, disparand odata cu rabdarea mea de a gasi prosopul ala. Am ravasit mai toate lucrurile din sertar, lenjeri de pat, fete de perna, a da... si prosoape. Am impresia ca ziua asta nu o sa fie prea buna... Am luat un prosop alb, pufos, si l-am lipit de fata mea, stergand apa, apoi am lasat prosopul in baie si m-am indreptat spre bucatarie, e timpul pentru masa!!!
Am coborat scarile mai mult in sila, nu pot si eu sa am un valet, sau pe cinevat, ca atunci cand pocnesc din degete, orice dorinta a mea sa se implineasca. Mi-am inchis ochii, am intins mana si am pocnit din degete: “O pizza mare cu multa sunca si cascaval!”.
Am redeschis ochii dupa putin timp, si tot ce am realizat a fost nu nu mai ca dorinta mea nu s-a implinit, dar mai si vorbeam singura. Am oftat, m-am uitata in jur si chiar daca stiam ca sunt singura, m-am asigurat ca nu m-a vazit nimeni, ar trebuii sa mai incer inca o data?! Daomne… ce e in capil meu… Nu am baut nimic aseara, ce se intampla?!
Cand am intrat in bucatarie si am vazut ca ceasul arata nici mai mult nici mai putin de 13:13, am crezut ca lesin, mai am o ora sa fiu gata, iar eu nici nu am mancat. Dar totusi… 13 si 13, ma iubeste cineva cu M, cine e cu M, pe cine cunosc eu cu M.
Mi-am luat un bol din dulap, cerealele si laptele din figider si m-am asezat la masa.
-M… Ma… Madoku… nu… aaa.. Maro…. Masaki … Minoru… M… Morio… Sasuke…
Ce?! Sasuke?! Asta nici macar nu e cu M, Doamne… ce se intampla cu mine?! Ultimul cuvant, ala cu S nu trebuia sa fie acolo, el nu ar trebuii sa fie nicaieri!
-Aaaaaaaa…. Hăhăhăhăhăhăhăhăhă.... De ce eu?! Super! Iar vorbesc singura!
Mi-am lovit capul de cateva ori de masa, apoi mi-am ridicat mana si capul odata cu ea, si am inceput sa mananc, ar trebuii sa imi cumpar un caine, o pisica, un papagal, pe surt un animal, asa poate nu mai vorbesc chiar singura, as avea un “prieten”, “amic”, un animal… Ăăăăăăăăăăăăă… Am nevoie de un hobby!
M-am ridicat de la masa, punandu-mi castronul in ghiuveta si urcand iarasi aceleasi scari enervante… Ma intreb… Daca as pocni din degete, m-as teleporta direct in camera mea fara sa ma mai chinui sa merg?!
Probabil ca la batranete am sa ajung o baba singura fara copii sau vr-un scop in viata, si am sa stau intr-un scau, uitandu-ma la telenovele si inca pocnind din degete asteptand pizza aia care nu va venii nici o data, si chiar daca va venii nu voi mai avea cu ce sa o mananc…duc o viata trista!
Am intrat in baie, si m-am dus sa fac un dus, pregatindu-ma pentru filmul de azi, ar trebuii sa ma grabasc! Am data drumul apei fierbinti si am lasat-o sa imi dezmierde corpul. Imi place asa… in apa, e linistitor, dar nu pot sta aici la infinit, trebuie sa ma mai si imbrac.

Mi-am infasurat corpul intr-ul prosop, si m-am indreptat spre dulap, mi-am luat lenjeria, o pereche de pantaloni scurti si un maieu largut. M-am asezat in fata oglinzii, cu scopul de a ma aranja, dar un sentiment de teama m-a cuprins in momentul in care mi-am vazut vanataile de pe gat, daca cele de pe maini si piciore nu ieseu atat de mult in evident, cele 2 de pe gat puteau sa se observe de la metrii, ca sa nu mai spun de cea de pe piept, de fiecare data cand o vad imi vine sa plang, de fiecare data cand le vad imi vine sa plang! De ce eu?!
Am lovit nervoasa cu pumnul in masa, m-am mai privit o data in oglinda si am am realizat ca lacrimile din ochi nu mai au ce cauta acolo, am luat creionul dermatocraf si mi-am facut un contur discret al ochilor, m-am dat cu putin ruj, si cu putin fond de ten pe vanataile de pe gat, cu scopul de a le acoperii, dar rezultatul nu a fost cel dorit de mine, erau tot acolo. Firar ea de traba!! Mi-am desfacut parul din cocul dezordonat de dimineata, m-am piptanat si mi-am facut cateva bucle. Am auzit soneria de la usa si m-am grabit sa cobor, mi-am loat telefonul si am coborat rapid pe scari, m-am mai uitat inco o data in oglinda de langa usa si am deschis.
-Buunnaa! s-a facut auzita vocea calda a lui Sasuke, ochii lui m-a faixau, i-am zambit.
-Buna! I-am raspuns.
-Ăăă... Da... Esti gata?!
-Aaa.. Da! Mergem?!
A dat din cap aprobator, eu am incuiat usa si am pornit spe locul de intalnire stabilit, care nu stiu care e, daca ma gandesc bine, eu nici nu stiu unde mergem, la un film putem merge in multe locuri.
-Unde merge?! Inreb eu incorcandu-ma cu fata la el, si privindu-l cum isi musca insistet buza. Ce a patit?!
- Ha?! A... Ne intalnim cu Hinata si Naruto in fata casei Hinatei! Raspunde zambind.
Am dat din cap zambind si eu la randul meu, si am facut doi pasi inaintea lui, mi-am ridicat capul si am privit cateva secunde cerul, era asa frumos afara! Ma bucur ca am iesit din casa!

-HEEEEEEEEIIIIi!
Vocea lui Naruto rasuna in tot orasul, facandu-ma sa imi indrept privirea spre ei, Hinata vine si ma imbratiseaza, pupandu-ma vesela pe obraji, Naruto batand plma cu Sasuke, inca zambind. Am trecut de mult de clasa a 2-a si credeam ca stiu sa numar, cand a spus Hunata si Naruto, m-am gandit la 2 oameni, Kiba ce cauta aici?! Kiba, Naruto, Hinata, da... sunt trei, inca stiu sa numar.
-El ce cauta aici?! Intrebarea pusa de Sasuke mi-a distras atentia, parca mi-ar fi citit gandurile.
- Ne-a vazut asteptandu-va si a zis ca merge cu noi! A venit raspunsul lui Naruto, privindul cu subanteles pe Sasuke, fiind evident ca prezenta lui Kiba nu reprezenta nici pentru el o placere.
Mi-am intrepata din nou privirea spre Kipa, vazandu-i zambetul acela cretin pe fata, pe care obisnuia sa il afiseze si Sasuke in momentele trecute din viata lui. Sunt trecut... Nu?! S-a apropiat de mine, ceilalti privindu-ne intrebatori.
-Dar ce ai tu frumoaso aici?! Se pare ca pisicuta asta nu a fost prea cuminte si a fost pedepsita! Cu cine te-ai jucat tu aseara?! Dar ce mai joc! Banuiesc ca si tie ti-a palcut „pedeapa” ! Dar spune-ne cine e „norocosul”?!
Mana lui imi atingea gatul, mi-a dat parul de pe umeri, lasand cele doua vanatai la vedere, degetele lui coboara incet pe pielea gatului meu, ajungand la piet si oprindu-se pe vanataia de acolo. Firar al naibi de maieu, de ce nu mi-am luat eu o helanca?!
Am inceput involuntar sa tremur, muscandu-mi buza si privind zambetul mult prea evident si diabolic de pe fata maniacului de Kiba. Ce as putea sa ii spun acum?!
-Ee-eu... eu doar...
Vocea imi tremura, degetul lui nu se misca de pe pielea pieptului meu, iar privirile tuturor ma strapungeu. Ce sa fac?!
-Eu am facut asta! Ai vr-o problema?! Acum i-ati laba de pe ea! Vocea serioasa a lui Sasuke m-a facut sa tresar, nu stiu cu sa interpretez ce a spus mai devrem, era clar ca a vrut sa ma ajute, dar ce va sune Naruto, mai important ce va crede Hinata, si mult mai important, cum am sa scap din situatia asta fara sa ajung sa fiu comparata cu o dama de companie?!
In mai putin de 2 secunde, mana lui Kipa a disparut de pe pielea mea, facand cativa pasi in spate. M-am uitata la Sasuke, puteam sa-i citesc nervozitatea pe fata, parea chiar suparat.
-Nu credeam ca esti asa un mare pervers Sas'ke! Dar ce pot sa zic... biata fata! Ce altceva i-ai mai facut?! Vocea lui era incarcata de o doza destul de mare de amuzament, se distra destul de tare pe tema asta, pe cand eu... ei bine... nu ma asteptam sa se intample asa.
-Ce ar fi sa terminati! Pana la uram ne-am intalinit sa mergem sa vedem un film, de ce naiba stam aici?!

Mesajul lui Naruto si-a atins scopul, Kiba s-a intors cu spatele la noi si a pornit in fruntea noastra spre mall, Naruto a luat-o pe Hinata de mana si au poornit dupa Kiba, iar eu... si Sauske, ne-am privit pret de cateva secunde, apoi am pornit, unul langa celalalt, fiind in spatele lui Naruto.
M-as putea gandi la o mie de moduri in care sa il omor pe nemernicul ala inganfat de Kiba, dar la ce folos... acele lucruri erau deja spuse, si m-au dernjat intr-o masura chiat foarte mare..
-Sti ca nu am vrut sa sune asa... adica sa spun asta, sa gandesc asa, dar asta e tot ce am putut gasi de moment, a fost mai mult din instinct, imi pare rau daca te-am suparat... stiu ca lucrurile se pot interpreta, dar...
I-am prins de mana si i-am zambit, si-a ridicat capul din pamant si m-a privit scurt, mi-a zambit la randul lui si m-a strans mai tare de mana. Imi place partea asta dulce a lui.
-Chiar si asa.... iti raman vesnic indatorata, cand eu m-am blocat, tu ai fost singurul care m-a ajutat... si iti multumesc!
-Sakura! Te rog nu mai spune asta! Nu imi mai multumi!
Nu m-a mai lasat sa spun ceva, mi-a eliberat mana, iar Naruto s-a intors spre noi.
-Ce film vreti sa vedem?!
Intrebarea lui nu a primit nici macar un raspuns, am intrat in mall si ne-am indreptat spre cinematograf, sper ca macar filmul sa fie unul bun.
-Alegeti voi! Ne ndeamna Sasuke.
Hianta propune unul din filmele mele preferate, ce-i drept, l-am mai vazut o data, dar l-as mai vedea si de 99 de ori si tot cred ca mi-ar placea. Am cazut toti de acord asupra acelui film si l-am trimis pe Sasuke dupa bilete, Naruto s-a dus cu Hinata sa cumpere floricele, iar eu... am ramas cu Kiba.
-Nu-i asa ca te jocu si cu mine asa cum te joci cu Sakue?! Imi spune Kiba, intorcandu-ma cu fata spre el, privindu-mi vanataia de pe piet, maieu nenorocit, si muscandu-si buza de jos.

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>><<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Sam 01 Feb 2014, 00:47

O nu, o nu! Kiba, clar nu scapa neatins, in special de mine. Il voi ucide, fie cu un cutit, fie cu un topor, chiar si cu mainile goale. Este un nesimtit fara scrupule. Dar, nu cred ca il bat eu, cat il bate Sasuke! Draga, tot geniala ai ramas! Stiu ca nu am mai trecut de mult, dar am fost nevoita sa recitec cateva cap sa imi aduc aminte de fic. Cand am auzit de pariul cu lenjeria, mi s-a aprins becul. E misto, vreau sa pun si eu intrebari acum.

Pentru Sasuke:

- Bune, stiu ca nu ne-am cunoscut oficial, dar am ceva socant pentru tine. Ce ai face, daca Kiba s-ar da la Sakura, cam fix in momentul cand te duci dupa bilete si ar atingeo?
Edit maine!

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Sam 01 Feb 2014, 15:06

Kiba ii un nenorocit. Asa imi vine sa il bat... Sper sa apara repede Sasuke ca sa il indeparteze pe libidinosul ala de Kiba de langa Sakura... Nu stiu de ce, dar am un sentiment straniu in legatura cu aceea ce face Kiba...
Sper ca de data asta sa vii mai repede cu next-ul pemtru ca esti in vacanta happy2

si daca poti ai grija la greselile de tastare pentru ca ingreuneaza cititul- nu ti-am spus asta ca sa te superi.
~Sayonara~ a hug

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Lun 03 Feb 2014, 09:16

Ficul este super,ideea este interesanta,dar de ce sa o mai lungesc?Pe scurt imi place totul.Sper sa aduci cat mai repede next-ul

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Lun 03 Feb 2014, 12:45

Genial capitol, asta e tot ce pot spune. Arigato pentru anunt! °(^_^)° Ce netot poate fi Kiba. Imi place atitudinea lui, insa mi-ar placea si mai mult daca nu s-ar comporta asa urat cu Sakura. Ehh...iar Sas'ke... daca ar fi real l-as cere imediat de sot. :)) Ei bine, sincer nu am ce comenta. Mi-a placut tare mult capitolul si sunt curioasa ce se va intampla in timpul filmului. Deci, astept cu cea mai mare nerabdare nextul. Spor la scris! Anata ni kisu, Ja na Ame-chan! :*

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Lun 03 Feb 2014, 17:00

Buna, Ameee! >:D<
Vad ca inspiratia te-a vizitat in aceasta vacanta prelungita. :)) De-ar trece si pe la mine..
Mna, totul a fost perfect. Insa, idiotul de Kiba a stricat intregul tablou! El ce cauta acolo?! Jur ca daca mai deschide gura aceea spurcata il voi omori! :@ Mersi mult de anunt, sper ca voi primi altul cat de curand. :o3 Iti doresc cat mai mult timp liber ca idei sunt, observ. :)) Bisous. :*

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Mar 18 Feb 2014, 22:33

Oooooo,deci il omor pe Kiba daca se atinge cu vreun deget de ea.Imi place capitolul scumpa.Frumos. Mersi ca m-ai anuntat.Astept nextul si nu uita sa-mi zici cand il postezi.Pup :*

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Mier 26 Feb 2014, 13:15

E foarte frumos ficul tau !!!! nexxxxttttt!!!!! hi!

$rainbow :\$ fotbal

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Dum 16 Mar 2014, 17:38

Hey micuta geniala . Deci capitolul asta a fost epic . Faza cu pizza si cu datul capului de masa a fost geniala . Parca eram eu acum cateva zile . Eram exact in aceeasi situatie ca Sakura . A fost cel mai amuzant capitol ever . Este exact genul meu de fic.

In capitolul asta cel mai mult mi-a placut Sasuke . Este atat de grijuliu , protector si iubitor . Imi place partea asta sensibila a lui . De celelalte personaje nu am ce spune fiindca nu ai mentionat prea mult de ele . Totusi , Kiba merita un K.O in mufa . Cum sa fie atat de patetic si josnic ? Imi este chiar mila de el . Ma lasi te rog frumos sa-l bat ? Oricum daca nu-l bat eu ,il bate Sasuke .

Abia astept urmatorul capitol si sa ma anunti .Te pupa Anky .

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Joi 17 Apr 2014, 21:24

Fanfic blocat datorită inactivităţii.

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Dum 27 Apr 2014, 21:24

Redeschis la cererea autoarei. Succes si spor la scris!

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Lun 28 Apr 2014, 19:20

Heeeeeeiiiiii hi!

dragilor...
Dupa mai bine de 3 luni m-am hotarat sa postez si eu next-ul si sper sa ma iertati daca vi se pare ca postez cam greu capitolele (asta e valbil pentru am bele ficuri) dar am sa ma straduiesc mai mult si o sa postez mai des (sper happy2

)
Va multumesc ca imi cititi ficul si stiu ca e un capitol cam scurtut, dar chiar nu vreau sa imi inchid vreun fic... happy

Va iubesc

Vpor la citit kiss

Capitolul 16

(Sakura pov: )

-Nu-i asa ca te jocu si cu mine asa cum te joci cu Sakue?! Imi spune Kiba, intorcandu-ma cu fata spre el, privindu-mi vanataia de pe piet, maieu nenorocit, si muscandu-si buza de jos.

-Po-Poftim? Spun eu revoltata, indihnata.
-Pai poftesc! Ce?! Doar Sasuke? Cum vine asta?
Zimbetul ii era prezent pe fata lui de prost ce merita sa fie inrosita de palmele ce mi-as dopri sa i le dau peste fata. Si singurul lucru care m-a impiedicat sa il lovest a fost vocea lui Sasuke care ne-a intererupt mica discutie. Cu o miscare rapita mi-am ridicat mai sus tricoul, acoperindu-mi mai mult pieptul si facand un pas in spate, aruncasndu-i priviri pline de venin lui Kiba.

Am intrat in sala de cinema si spre norocul meu, singurul loc liber era intre Sasuke si… Kiba. Hip.. Hip… Urrraaa!!! M-am asezat pe scaun fara sa stau prea mult sa meditez, nu vroiam sa primesc injuraturi de la cilalti oameni din spatele nostrum.
Am oftat profund si am privit imaginile ce se derulau in fata ochilor mei, era filmul meu prefert, cel mai frumos film ce putea fi regizat in aceasta viata. Naruto plangea de cateva minute bune, iar lacrimile mele stateau stranse in colturile ochilor. Nu stiu cat mai pot rezista.

A durat cam cinci secunde sa simt fiorii raspandindu-se in tot corpul meu, pielea facandu-mi-se de gaina. Atingera rece a mainii lui Kiba pe piciorul meu imi crea un sentiment de repulsie.
-Ma duc sa imi i-au ceva de baut! Ii spun eu lui Sasuke apropiindu-ma de urechea acestuia.
Aproba cu o miscare a capului, eu riducandu-ma si indreptandu-ma spre tipul ce vindea de zor floricele si comandandu-mi un pahar mare de suc. Acesta a zambit si a incuviintat din cap, lundu-mi banii si intorcandu-mi spatele pentru a umple paharul.
Dureaza doar cateva minute sa simt o mana se ce aseaza lejer pe fundul meu, provocandu-ma sa ma intorc instant pentru a da cu ochii de acelasi pervers needucat. Kiba!
-Nu ma atinge! Am spus rece, indepartandu-ma considerabil de el si intorcandu-ma in sala.

M-am asezat pe scaun , gestul meu fiind imitat si de Kiba. Deja incepe sa ma enerveze rau de tot omul asta. Nu a putut sta nici 5 minute linistit caci mainile lui au ajuns iar pe piciorul meu, m-am facut mai mica in scau, incercand sa ripostaez si indepartandu-i mana de pe piciorul meu. In zadar! Imi provoca atata rerpulsie ca imi venea sa plang. Incercarile astea esuatea de al face sa se departeze de mine in ciuda insistentelor lui, nu imi facea de cat sa imi aduca aminte de seara aceea. Aceeasi brutalitate, aceeasi insistent, as fi vrut sa urlu! Adr nu am putut face asta, si nici nu am sa pot, nu vreau sa fac o scena si nici nu vreau sa ma cosidere cineva vre-o usuratica. Dar asta… Nu mai pot suporta!
l-am prins pe Sasuke de mana de mana si l-am privit intens.
-Vreau sa plec! Acesat m-a privit cateva secunde intrebator, derutat de cuvintele mele.
-Esti sigura? E filmul tau preferat!
L-am mai privit cateva secunde, aproband de mai multe ori faptul ca eram suta la suta sigura ca vreau sa plec de acolo chiar acum! El nu a comentat, doar s-a ridicat, m-a prins de mana si a pasit spre iesire.

Nu am spus vre-un cuvant de cand am iesit din sala de cinema, nu vreau aveam chief de discutii, as fi vrut sa merg acasa si sa imi petrec restul vietii in camera mea, mancand cereale cu lapte si uitandu-ma la file triste, probabil plangand-mi viata trista si ingroznitoare. Dar sunt absolut sigura ca Sasuke nu m-ar lasa nici macar o secunda in pace si mi-ar sta pe cap, impiedicand orice sansa de a sta singura intr-o incapere luminata doar de bec. De aceea nici nu am mai incercat sa vorbesc cu el despre plecarea mea in acest moment acasa, caci ar fi fara rost, cu siguranta nu m-ar fi lasat sa plec, nu singura cel puitin, iar eu as vrea sa fiu singura!

Ne-am asezat la o masa, in fata unui Fast-Food. Aah… Nu vreau sa mananc!
-Spune!
L-am privit serioasa, nu incelegeam la ce se refera.
-Ce sa spun?!
-In primul rand ce vrei sa mananci si in al doilea rand… ce ai?!
Am oftat, de-asta vreau acasa. Singura! Fara intrebari! Sau mancare!
-In primul rand… nu mananc! Nu imi e foame! Si in al doilea rand… nu am nimic, doar ca am mai vazut filmul si… ma plictiseam…
-Buna incercare! In ambele cazuri!
Zambetul ce s-a asternut pe buzele lui mi-a provocat adevarati fiori. Ce se intampla aici?!
-Ma duc pana la baie! Am spus eu cu o voce joasa, ridicandu-ma de la masa.
-Am sa te astept aici! Cu mancarea! A venit repede si raspunsul lui.

Cred ca am nevoie de un psiholog, sau de putin timp singura, mai mult timp, pe care as putea sa il folosesc pentru a manca inghetata, inghetata nu ingrasa! Nu?! Din cate stiu eu nu, si ea nu vorbeste, si nu pune intrebari si nici nu ma atinge. Cred ca ea ar fi perfecta pentru mine! Suntem sortite sa fim impreuna!

Glumele mele proaste nu sunt suficiente pentru a ma face sa ma simt mai bine. Poate ca pozitivitatea este un dezavantaj pentru mine… totul este un dezavantaj pentru mine, faptul ca respire este o gresala!
Am intrat in baie, m-am indreptat spre una din ghiuvete si mi-am umplut palmele cu apa, urmand apoi sa imi ud fata, poate ma mai trezesc si eu. Cand m-am uitat in ogliunda, era sa fac stop cardiac, rimelul mi s-a intins si mi se scurgea usor din colturile ochiilor.
-Grozav!
Am spus mai mult pentru mine, spalandu-ma de mai multe ori pentru a indeparta culoarea de la ochi.

Dupa circa doua minute am decis ca l-am facut pe bietul Sasuke sa isi piarda destul timul cu mine, asa ca am dat sa iesc din baie, dar nu am reusit sa fac mai mult de doi pasi, o durere puternima m-a cuprins in momentul in care spatele meu a facut un contact brutal cu peretele. Am gamut vag din cauza durerii in timp ce mana mea era stanza din ce in ce mai tare.
-Hai sa ne jucam si noi putin iubire!

Vocea lui Kiba m-a facut sa tremur, lacrimile inundandu-mi chimul, in timp ce mana sa urca tot mai sus pe sub maieul meu . Am inceput sa ma zbat, incercand sa il imping si sa ma eliberez din stransorea lui. Aceleasi imagin imi acaparau mintea, traiam din nou aceleasi moment, a inceract de mai multe ori sa ma sarute, iar eu, eram neputincioasa, iar!
-Nu! Nu! Nu! Am strigat ca o disperata, in timp ce l-am impins cu toata forta mea si am incercat in zadar sa fug. Cand credeam ca s-a terminat, m-am lovit puternic de pieptul cuiva, m-am dat in spate, vrand cu mai multa ambitie sa scap din infernal asta, dar nu am putut. Sasuke m-a strans tare in bratele sale, eu dand frau liber lacrimilor si ingropandu-mi fata in pieptu sau.
-Ce ti-a facut? Ma intreaba acesta vizibil nervos.
-Vreau acasa! Spusn eu printer sughituri.
-Nu i-am facut nimic frate! Plange ca proasta!
Sasuke il fixeaza pe Kiba cu o privire ucigatoare, strangandu-ma mai tare in brate.
-Vreau acasa!
-Te-a atins? Ma interoga ignorndu-mi cuvintele.
-Vreau acasa! Spun cu insistent.
-Te-a atins?! Repeat el intrebarea, de data asta mai rastit.
-Si daca am atins-o ce? Nu vad ca scrie numele tau pe ea!
Nu pot sa cred cat tupeu are omul asta in el! In alte conditi as putea sa il pocnesc! Ce s-a intamplat cu Saskura aia rea , care nu lasa pe nimeni sa se atinga de ea, care stia sa se impuna si sa lupte pentru ceea ce doreste?! Oriunde ar fi Sakura aceea, trebuie sa o gasesc cat mai repede sau voi ceda psihic.
Sasuke s-a incordat si mai tare, incruntandu-se. Cu o miscare scurta a vrut sa ma indeparteze din stransoarea bratelor lui, dar m-am opus, stiu ce are de gand, cu siguranta vrea sa il loveasca pe Kiba, si eu vreau asta, dar suntem intr-un loc public si nu vreau sa fac o scena. Deja a inceput sa se uite lumea la noi.
-Sasuke!! Te rog nu face asta! Hai sa mergem! Vreau acasa! Nu vreau sa mai vad, sa mai simt! Vreau sa dispara totul!
Nu imi puteam opri lacrimile, am inceput sa plang mai tare, desi nu vroiam decat sa ma opresc. Dar nu puteam!
-Iti jur! Daca o singura data te mai atingi de ea, am sa ma asigur ca nu mai vezi lumina zilei!
Vocea lui grosa, serioasa, fiecare cuvant pronuntat cu duriatate si raceala sunt sigura ca si-au atins scopul. Kiba era de-a dreptul intimidate de Sasuke si cu siguranta ca acum isi dorea sa nu fie aici.
-Te-ai inmuiat Sasuke, te-a prins sub papuc! Esti ca un caine, umbli dupa fundul ei! Patetic!
De data asta nu am mai putut sa il opresc, Sasuke mi-a dat drumul, lasandu-ma sindura in mijlocul holului si repezidu-se la gatul lui Kiba. Am ramas incremenita, pupilele mi s-au dilatat si lacrimile se scurgeau incet pe chipul meu, cazand pe gresea rece ce se afla sub piciorele mele.
Mi-am intors capul in stanga, surprinzandu-i pe cei doi intr-o ipostaza nu tocmai normal. Sasuke avea pumnul strans in haina adversarului sau, in timp ce celalalt pumn il lovea pe Kiba, in timp ce acesta se straduia sa scape cat mai intreg.
Zambetul lui Kiba nu a facut decat sa inrautateasca situatuia si sa il enerveze si mai tare pe Sasuke. Si-a ridicat din nou mana, vrand sa il loveasca iar si iar, dar nu mai pot asista la asta.
-Te rog oprestete!
L-am prin cu ambele maini de punul ce era doar la cativa centimetri de fata lui Kiba si l-am implorat din priviri sa il elibereze. Ma privit nesigur, injurand printer dinti si eliberandu-l pe Kiba, dar nu inainte de al mai tranti inca o data de perete. S-a dat inapoi cativa pasi si si l-a privit cu scarab, apoi m-a luat de mana si ne-am indreptat spre masa de la Fast-Food.
Cand am spus ca vreau sa merg acasa nu am glumit, dar nu am comentat si m-am asezat la masa privind cele 2 sendviciuri ce probabil ne asteptau de ceva vreme. Mi-am scos un servetel din buzunar am suflat nasul si mi-am stern lcrimile, inspirand si expirand de cateva ori.
-Ar trebuii sa mananci!
-Nu prea imi e foame!
-Nu te-am rugat! Nu te mai plange atat si mananca!
Am oftat dar nu m-am opus, nu avea rost… Era prea nervos s ail mai enervez si eu cu nimicurile mele. Are prea multe belele din vina mea.

-Ce zici sa mergem sa cumparam cate ceva pentru scoala?! ma intreaba acesta cu un zambet dulce, irezistibil, de ne refuzat. Of... Doamne... Sa ma opreasca cineva ca mi se face rau!
Revenindu-mi, il privesc suspicioasa, se pare ca cele zece minute de liniste l-au ajutat sa isi revina, si de asemenea si pe mine.
-Tu?! La cuparaturi?! exclam eu uimita.
-Acum faci misto de mine?!
Am dat negativ din cap, abtinandu-ma de la comentarii, nu de alta, dar nu vreau sa il jignesc. Deja m-a ajutat mult prea mult. Nu cred ca a facut cineva atat de multe lucruri rele intr-un secol, cat mi-a faut el mie in cateva luni!! Nu am mai intalnit un om atat de needucat, rautacios, impulsiv si pervers in toata viata mea! Nemernrnicul de Sasuke! Inca nu pot sa cred ca mi-a salvat viata. Si, ciudat e faptul ca s-a schimbat, nu in mai rau cum ma asteptam, ci in mai bine, a devenit bland, grijuliu, civilizat, in limita posibilitatilor, si, nu pot sa cred ca spun asta, e din ce in ce mai dragut. Cu ochii aia ai lui, cu... cu... cu NIMIC! Trbuie sa imi curat mintea de tampenii. Dar totusi, buzele alea.. Aaahhhahahah!!!! Sa ma omoare cineva!! Va rog! Va implor! Awwaa!

Am trecut pe langa vre-o patru sau cinci magazine, privindu-le in fuga.Nu stiu unde vrea sa mergem, dar eu am nevoie de cateva bluze, pantaloni, un telefon, caci cel vechi... Mda... Sa revenim la lista mea de cumparaturi! Asa... trebuie sa imi cumpar cateva caiete, doar ma duc la scoala nu?! Ah... Imi trebuie o lista pentru nimicurile astea. Totusi nu vreau sa profit de bamii mamei, am sa o iau usor.
Cand m-a trezit din visare si m-am uitat in jur, mi-am dat seama ca sunt intr-un magazin cu lenjerie barbateasca, plin cu barbati, destul de bine, iar mana lui Sasuke o tinea pe a mea, in timp ce cu cealalta analiza o pereche de boxeri. Dumnezeule... Unde m-a adus omul asta?!
Am facut un pas in spatele lui Sasuke, inrosindu-ma, priviindu-i pe cei cativa barbati ce se aflau pe langa el cum ma priveau ciudat.
-Ce cat eu aici?! il intreb rece, privindu-i pe ceilalti oameni ce se aflau in magazin.
-Am nevoie de lenjerie!
-SI CE CAUT EU AICI?! intreb tipand soptit langa urechia lui.
-Nu te-ai opus...
Am oftat si am privit-o pe domnisoara din fata mea, care se apropia tot mai mult de noi. Asta cine mai e?! O fosta iubita, o aventura sau amanta?!
-Oo... Sasuke! Ce faci?!
Isi cumpara lenjerie! Esti proasta sau nu vezi bine?!
-La cumparaturi! afirma acesta analizand o alta pereche de boxeri.
De ce trebuie sa studieze chilotii?!!?! Nu ii vede nimeni! Nu vad rostul acestei actiuni.
-Te pot ajuta?!
Cu ce sa il ajuti fetita?! Ii alegi tu chilotii?! Oh... Am ajuns sa vorbesc despre chiloti... Jalnic!
-Hm... Inca nu sunt hotarat... Sakura, care iti plac mai mult?!
-Ce?! intreb eu revoltata. De ce m-ar interesa pe mine lenjeria ta?!
Seriozitatea de pe chipul meu era clara, rosata din obraji era inca prezenta. Mor!
-Prietena ta e cam rosie! Sigur se simte bine?!
Aceasta isi muta privirea spre mine, iar eu il evit clar !
-Sasuke... Astia sunt cu un numar mai mare ca cei pe care ii cumperi in general!
Unde a ajuns discutia asta?! Omorati-ma!!! Va rog! Implor!!

Am clipit de cateva ori si mi s-a aprins beculetul. De ce trebuie sa stau eu aici?!
Am facut cativa pasi in spate, apoi m-am indreptat spre iesire. Nu inteleg de ce nu am facut asta de la inceput.

>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>><<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<

Ps: Sczati-mi eventualele greseli va rog puppy eyes

BaiBai

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Mier 30 Apr 2014, 07:36

Cat de jenant.O fata intr-un magazin de lenjerie pentru barbati........infiorator.
Imi place capitolul si sper sa aduci next-ul cat mai repede

Subiect: Re: Ce sti tu despre iubire?! Mier 30 Apr 2014, 15:22

Foarte frumos ficul si ideia. M-am amuzat foarte mult în acest capitol. Biata Sakura, cred ca murea de ciuda.Da mi-a placut. Astept sa aduci nextul.