Veghează-mă din umbră

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 23 Aug 2013, 13:56

Mi-a placut la nebunie acest capitol in love

M-a impresionat comportamentul lui Sasuke, chiar vreau sa-l vad mai des asa (D)

Mi-a placut mult finalul capitolului, acea faza cand Sasuke incerca s-o linisteasca pe Karin mi s-a parut asa dulce in love

Acum revenind pe Pamant (D)

Vreau sa vad nextul cat mai repede ;;)

Spor la scris si la idei, draga mea! kiss

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 23 Aug 2013, 14:42

Iti multumesc foarte mult ca m-ai anuntat !! in love

Am avut o zi perfecta pana acum si vad ca continua sa fieeee !! dance2

Fii faza

: capitolul asta cred ca e cel mai bun de pana acum sau poate ca nu e asa , dar cred ca e singurul pe care l-am citit cu atata entuziasm si in continuu cu zambetul pe buze lough

. Trebuie sa iti spun neaparat ca iti iubesc umorul care apropo e presarat exact cand trebuie si unde trebuie si faptul ca nu apare atat de des il face si mai minunat :x iiiiip a hug

(sunt nebuna , stiu , dar am savurat fiecare moment din portia de lectura de azi lough

). Inca ceva :D : dupa cum ai spus si tu ai adus next-ul mult mai repede decat de obicei si pentru asta vreau sa te felicit !! jos palaria in fata

Iti multumesc mult mult de tot pentru ca ai venit cu el si pentru ca fost atat de genial, ador cum scrii <3 !!
Nu pot spune mai multe pentru ca voi pleca in curand , dar sper ca nu am omis nimic !! dap !

MULTA BAFTA LA SCRIS IN CONTINUARE SI ITI MULTUMESC DIN NOU !! PUPICI SI O ZI FRUMOASA !! kiss

Dana · Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 23 Aug 2013, 15:06

In primul rand multumesc de anunt, un capitol dea dreptul lung
Deci finalul a fost bestial , mai ales ca Sasuke a incercat sa o linisteasca pe Karin a parut asa de dulce
frumos nu am ce spune dar miar fi convenit sa fie Sakura in locul ei dar nu a fost crying

Te pwp dulce spor la idei si hai repede cu nextul si cu o apropiere mai mare intre cei doi
Spor la idei in continoare

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 23 Aug 2013, 15:34

Hallo, sunshine! Se pare ca va trbuii sa-ti mai trezesti "instinctul masculin" din cand in cand lough

. Ai facut o treaba buna. nr1

Ma intreb unde a gasit geanta aia? think

Ce ma poate enerva cuvantul ala "Sasukepuki" nici macar nu stiu cum se citeste wtf

Sper sa vi cu nextul la fel de repede puppy eyes

$rainbow :\$

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 23 Aug 2013, 15:54

Buna

Mersi ca mai anuntat de next, chiar il asteptam happy

Oare cum a aflat Karin ca Sasuke a fost cu Sakura in tot acel timp... Sper sa vii repede cu next-ul, si poate voi afla cum de este Karin asa de informata, desi cred ca a cam fost implicat SUI in aceasta poveste...
Pana data viitoare sa ai parte de idei geniale.Te-am kiss

~Sayonara~ a hug

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 23 Aug 2013, 16:13

Hello ! Multumesc mult de anunt, sper sa ma anunti sa data viitoare.
Capitolul asta mi-a placut chiar mult, mai ales cand si-a amintit de acele momente = super dragut $rainbow :\$ $rainbow :\$ . Ciudat este ca el nu a facut nicio referire la SUI. E dragut ca Sasuke se poarta asa cu Karin, nu-s eu fana ei, dar...
Cum adica vrei sa subliniezi caracterele lor diferite, mie mi se par foarte asemanatoare.
As avea o intrebare pentru SUI : Ce vrei tu de fapt ? Sa ii ajuti sau sa ii distrugi ?
Cam atat. Astept cu nerabdare urmatorul capitol. Spor la idei geniale in continuare !
Ja ne !
Edit :
De unde a aflat Karin de faptul ca Sasuke a fost cu Sakura ? Nu cumva SUI si-a bagat codita si incearca sa-i desparta ?

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 23 Aug 2013, 17:47

Bine, sunt foarte suparata. Nu pe tine, ci pe Sasuke. Jur ca daca ar putea l-as ommori. Idiotul! Deja incep sa ma enervez cu acea roscata, paron, bruneta stupida care nu-mi vine sa cred ce rol important ai putut sa-i doi in sezonul asta. Serios, nu puteai si tu sa n-o implici pe ea? Mai bine sa fie Sasuke un
disperat, nebun sau orice alt ceva decat logodit cu aia. Da, deci sigur o sa-mi zic of-ul pana dispare manechinul ala expirat din peisaj. Ce mi-a placut au fost replicile sau comentariile amuzante, gen :,,Iubițel...Ești leoarcă! O să răcești, mami! Du-te repede să faci un duș cald și eu îți pregătesc un ceai. Norocul tău că e pauză la serial.” Deci credeam ca mor de ras la faza asta. Bestiala. Si parca ma sint incantata si de faptul ca-si aduce aminte de momentele cu Sakura. Totusi este ceva. Da, cam atat. Dar tot suparata sunt pe logodnica mult iubita si doriata, Karin. Bitch!

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Sam 24 Aug 2013, 13:20

Mersi foarte mult pentru ca mai anuntat.Si la intrebarea lui Sasuke cred ca asi putea sa raspund : este greu pentru ca tu inca o mai placi si nu-ti dai seama. Si apropo este un capitol etraordinar! love

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Sam 24 Aug 2013, 21:51

Annyeong my dear! hi!

Deci scuze intarzierea... acest capitol a fost awsome! happy2

Deci poate se trezesc sentimente noi...sau mai bine spus se regasest...nu Sasuke?!
Hm...hm?! Nu?! Nu?! Bine astept sa-mi spui tu asta! happy2

Deci vreau next-ul si de data asta si mai repejor!
Anunta-ma la next! Te pwp dulce si spor la scris in continuare! kiss

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Dum 25 Aug 2013, 15:29

Heeiiii
Mersi mult pentru mesaj in love

si te rog scuza-mi intarzierea!
Capitolul a fost super,
Acum vad mai bine si "lumea" lui Sasuke
si cred ca relatia lui cu Karin se va termina cat de curand...
Sau asa sper eu lough

Se pare ca sentimentele legate de Sakura nu vor sta ascunse mult timp happy

Sper sa aduci repejor next-ul si sa ma anunti si pe mine pls puppy eyes

Spor la scris!

BaiBai kiss

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Lun 26 Aug 2013, 01:17

wow. Karin serioasa? Pe bune? E wow.. Apropo cum de nu am gasit eu geanta aia? :)) Cred ca primul lucru pe care il faceam era sa ma imbrac sport, apoi sa ma coafez si sa merg cu ea la un restaurant :)) cam ca Bahmuteanca. Daca ati vazut-o in reclama de la Dry Cooker ati observat ca e in haine de casa , dar coafata si machiata de zici ca mergea la Oscar. :)) In orice caz farduri Dior serios? Esti deja malefica Yumi. Ne lasi sa murim aici de inima rea. Capitolul incredibilicios ca de obicei si chiar nu ma asteptam ca Sasuke sa nu fi baut sange de 4-5 luni. E nebun baiatul asta. Dar eu ma intreb de unde naiba a aflat Karin ca Sasuke era cu Sakura in tot timpul. In orice caz te ador la maxim si sper sa faci ficul cat mai lung. kiss

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Joi 29 Aug 2013, 12:55

Sincer, nu ma astpetam la o astfel de Karin, cum nici Sasuke n-a facut-o. E drept ca imi place mai mult in postura asta, insa momentul in care a inceput sa planga si sa ii spuna ca nu vrea sa-l piarda a fost enervant. Si Sasuke e si mai enervant. Nu stiu cat ai de gand sa ne tii asa in suspans sau daca vrei cu adevarat sa ii aduci pe astia doiimpreuna, dar sunt tare curioasa cum se vor apropia de fapt. Avand invedere situatia actuala, el avand iubita si ei neintelegandu-se tocmai bine, nu vad unde se vor calma lucrurile. Dar sa nu uitam de asa-zisul SAI, care cred sa aiba un rol destul de important in toata aceasta relatie a lor. Vai, vai si iarasi vai. Nu stiu unde vrei sa ne duci si incotro iti merg ideile, dar astept nextul. Spor la scris in continuare. Te pup. :*

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 30 Aug 2013, 09:24

Minunat capitol ,a fost inpresionant comportamentul lui Sasuke fata de cele doua dar sunt curioasa cand vor fi din nou inpreuna (Sakura cu Sasuke)?Oricum mersi de anunt si sper ca o sa aduci next repede!SPOR la scris!!! happy

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Joi 05 Sept 2013, 15:47

Pfaaaiii deci inainte sa iti complimentez imaginatia si dexteritatea am sa imi cer scuze ca nu am mai trecut pe aici de... cand s-o terminat scoala :))) in fine, am fost tot plecata si nu am avut timp de nimic

Capitolele pe care le-am citit sunt pur si simplu geniale ^.^Si n-am mai citit de ceva vreme ceva fain:o3
Mult succes la idei si sa nu cumva sa te puna sfantu sa renunti la fic ca eu te bat biciuitor

P.S Sa nu uiti sa imi trimiti un pm cand pui next puppy eyes

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 06 Sept 2013, 17:23

Ce capitol frumos, mi-a placut mult ultimul paragraf cu Sasu si Karin, mi s-a parut atat de dulce, poate este ea mai..., stii la ce ma refer, dar merita sa fie iubita, oricine merita acest lucru.
Astept continuare si astept sa ma anunti.
PS: Imi cer scuze ca vin asa de tarziu cu cometariul, dar nu mi-a mers netul.

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Sam 07 Sept 2013, 20:56

Heeiiii, Yumi. happy

Ti-am citit intregul fic. Trebuie sa spun ca aceste doua sezoane mi-au cam ocupat toata ziua. lough

Dar a meritat! in love

M-am indragostit de aceasta poveste inca de la primele capitole. Incetul cu incetul am devenit oarecum obsedata rolling on the floor

. Vroiam mai mult si mai mult, si mai mult!
Un lucru am sa te intreb: De ce a trebuit Itachi si Sakina sa moara? crying

De ce?

Cand am aflat ca ai si un al doilea sezon imi venea sa sar in sus de bucurie! $rainbow :\$ al noualea cer

Ai progresat mult, lucru ce ma bucura.
Sunt tot mai curioasa sa vad cine este acest SUI. think

Imi place atitudinea Sakurei. Am ramas masca cand am vazut ca Sasuke chiar o iubeste pe Karin.
Spor la scris si multa, multa inspiratie! a hug

Sa nu uiti sa ma anunti. Te pupppp kiss

!!
P.s. Ma poti considera o cititoare fidela a acestui fic. ;;)

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Mier 11 Sept 2013, 17:29

Stiu ca am mai comentat mai devreme , dar efectiv nu ma pot abtine. Ai o placere mare sa ne vezi murind de nerabdare, nuuuuuuuuuu? lough

Ei bine , da-mi voie sa iti spun ca daca te-ai pune in locul nostru nu te-ai mai simti atat de bine!

Te rog pe TATAL TUTUROR FICURILOR DIN LUME sa ne aduci next-ul pentru ca intarzii cu cel mai mare tupeu posibil. lough

Nu ti-e si tie putin rusine? think

(Just Kidding) Please , vino mai repede te rugam .

SPOR LA SCRIS SI ANDALE !!!!!!! <3

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Mier 11 Sept 2013, 21:30

Hei! Am trecut pe la ficul tau si este suuper! Nu am ce sa spun, toate capitolele m-au lasat fara cuvinte .... Cine o fi SUI? Poate cineva din clanul Uchiha? Sau Haruno? Care nu-i suporta pe niciunul dintre ei? Sau doar pe Sakura? Ma gandesc deja ca daca se va afla ceva va incepe sa o santajeze cu imagini cu Sasuke si Sakura impreuna si ca o va forta sa stea impreuna cu el ... Desi nu il stiu las toate astea in grija ta! Apropo m-ai pus cu botul pe labe cand am aflat ca ... Sasuke chiar tine la Karin, m-ai spart sunt in casa toata cioburi si nu stiu cum sa fac sa imi revin!!!Sper sa ma anunti cand aduci Next-ul!!! Este minunat ficul! Bafta la scris!!!

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Vin 13 Sept 2013, 17:54

OMG ! Deci, acum 2 zile ma uitam pe forum cautand un fic dragut. Am dat peste numele acestui fic si am vazut descrierea ( " continuarea de la Ura dintre doua clanuri" ). M-am apucat imediat de citit "Ura dintre doua clanuri" ramanand fara cuvinte la adresa unui asemenea fic mirific cu tot ce-i trebuie : de la o actiune bine definita la o gramada de sentimente profude. Apoi, astazi m-am apucat de citit acest fic, ramanand in acel suspand, intr-o agonie curioasa : " Sasuke o mai iubeste ? " , " Sakura va mai primi alte semne de la SUI ( de la care sunt de aceeasi parere cu geniala itasaku99) ?" . Astept cu nerabdare next-ul mult dorit ( pe care cand il pui te rog sa ma anunti si pe mine <3 ) gandindu-ma ca o sa ma injuri ca am scris un comentariu prea mare :))) . Bafta la scris te pupissssssss dedde kiss

*

*:*

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Dum 15 Sept 2013, 21:45

Of of of...scuza-ma ca nu am mai controlat ,dar na, am fost plecata. Deci Karin a aflat...so what? Asta-i viata. Totusi de ce Sasuke vrea sa ingroape trecutul, Sakura e doar o fata o poate uita oricand, inafara de Itachi nu vad alt motiv, desii sunt sigura ca Itachi si Sakina sunt Sui deci ei inca traiesc si vor dor sa ii faca pe tantalaii aia sa se impace. Sper ca ma vei anunta cand pui next. LOVE♥

Subiect: Re: Veghează-mă din umbră Dum 15 Sept 2013, 22:46

Alice Demonia a scris:: Of of of...scuza-ma ca nu am mai comentat ,dar na, am fost plecata. Deci Karin a aflat...so what? Asta-i viata. Totusi de ce Sasuke vrea sa ingroape trecutul, Sakura e doar o fata o poate uita oricand, inafara de Itachi nu vad alt motiv, desii sunt sigura ca Itachi si Sakina sunt Sui deci ei inca traiesc si vor dor sa ii faca pe tantalaii aia sa se impace. Sper ca ma vei anunta cand pui next. LOVE♥

Aceleasi lucruri le cred si eu.

Fanfic blocat din cauza inactivităţii.

Fic redeschis la cererea autoarei.

In primul rand,multumesc foarte mult celor care,desi eu am facut o mare pauza din a mai scrie, au ramas "fideli" ficului si au continuat sa citeasca acest capitol. Stiu ca orice scuza as pune, ar fi irelevant si nu m-ar ajuta, dar chiar imi pare rau....Sper ca nu ati uitat ce se petrece in fic si chiar vreau sa vad daca mi-am pierdut din -zic eu, cat de cat- talentul la scris. Astept pareri sincere kiss

Scuze din nou sad

Enjoy!

Capitolul 8: Nice to meet you, Sui

Sakura's point of view

   Voci enervante imi obliga ochii sa ma trezesc. Voci feminine, de care vrei sa scapi atat de mult cateodata, insa ele mereu trebuie sa te sacaie la cap in continuu, ca sa te enerveze, caci prin asta se defineste o femeie. Geloasa, obsedata de cumparaturi si vorbareata. Trei insusiri pe care as vrea sa nu mi le asum, insa o fac. Deschid ochii usor si incet pentru a-mi focaliza imaginea, caci totul se vedea in ceata. Cateva suvite roz pe care nici nu le mai bagam in seama ini invadau privirea si-n fundal erau doi ochi lila, ce se uitau cu blandete si inocenta la mine, sprancenele fetei creionandu-i expresia fetei ca fiind una ingrijorata. La asta ajuta foarte mult si valul de riduri ce se asternuse pe fruntea-i. Dupa un voios „S-a trezit! Si-a deschis ochii!” facuse contact cu urechile mele si-n fata-mi aparu alt chip frumos, luminat, insa cu o alta expresie a fetei: blonda ai carui ochi trebuiau sa fie blanzi, caci acel albastru al cerului e nascut cu scopul de a linisti, se uita parca mustrandu-ma la inceput. Imi dau patura la o parte si observ ca sunt in sufrageria mea curata, care insa avea urme de noroi pe parchet, asta fiind ca o pata de culoare in tabloul impecabil pe care-l face camera aceasta.
   Atatea intrebari ce au inceput sa navaleasca in urechile mele de la cele doua disperate care vor sa stie neaparat de ce am fost inconstienta, ce-i cu urmele de pe jos si de ce nu sunt la scoala cand eu am plecat doar pentru a-mi schimba tricoul. Pe moment mi s-a parut ca nici eu nu stiu raspunsul de la vreo intrebare, insa dupa, totul a inceput sa mi se deruleze in minte. Cum aveam sa le spun adevarul? Ar fi inceput alta repriza de intrebari cu „de ce” si „cum”. Aici chiar n-as fi stiut ce sa raspund... Am decis sa le mint ca de obicei. Atata timp cat nu stiu de SUI, care este mult mai important decat ce s-a petrecut azi, de ce le-as spune asta?

   -Urma sa am cursuri mult prea plictisitoare si mi s-a facut somn asa ca am venit acasa. Geez...nu trebuie sa va crizati asa!
   -Somn? Tu erai inconstienta! Asta nu se numeste somn!mi-a tipat Ino in timpane
   -Se numeste oboseala, bine?!...Aveam nevoie sa ma refac.
   -De la ce, ma rog? Ce-ai mai facut?
   -L-am ajutat putin pe Sasuke. Era mort de sete. si spunand asta imi las privirea in jos, gaurile de la cot facandu-si aparitia.
   Cele doua n-au inteles pe moment, insa sunt fete destepte si si-au dat seama. Au inceput sa rada isteric si sa se plimbe du-te vino pe holul ce unea sufrageria de birou. Erau ca niste titirezi, atat de enervanti. Stiam ce urma. O mustrare imensa cum ca nu trebuia sa am incredere, cum ca putea sa-mi faca oricine, cum ca puteam sa mor pentru un nimeni, de aceea mi-am lasat corpul usor, sa cada pe canapeaua calda, dupa care mi-am acoperit capul cu patura, exact ca si cum as fi avut 6 ani.
   A inceput discursul lor, Ino fiind de fapt cea care vorbea, insa s-a oprit brusc cand si-a dat seama ca eu eram inconstienta, uda leoarca, as fi racit si totusi ele m-au gasit uscata, cu feon-ul langa mine, invelita intr-o plapuma si cu focul de la semineu facut. Ochii mei s-au marit cand am inceput si eu sa realizez asta. Foarte frumos din partea lui. Nu ma asteptam.
   Apele s-au mai linistit si n-am mai vorbit despre asta pana a doua zi. Am hotarat sa ma comport de parca nimic nu s-ar fi intamplat. Am facut un lucru bun, l-am ajutat, m-a ajutat si gata.

   Am ajuns la scoala unde imi vedeam de treaba cum era normal. Zambete si saluturi pe holurile universitatii peste tot pe unde mergi. Desi afara vremea nu era prea placuta: ploua destul de tare, fulgerele luminand vazduhul din cand in cand dupa care tunetul isi face auzita aparitia. Ma infiora vremea asta. Trebuie sa fii un suflet foarte trist si neinteles pentru a-ti gasi linistea in intunericul si bezna facuta de furtuna.

***Flashback*** (aproximativ 13 ani)

Nu stiu ce sa ma infioare mai mult: lipsa certurilor care devenisera atat de dese, atat de obisnuite in familie sau a Sakinei care isi face aparitia din cand in cand prin casa. Nimeni nu stie unde merge, de unde vine si cand se va intoarce, insa atata timp cat lipseste doar 2 ore si mereu este prezenta la mese, parintii mei nu-si fac mari griji. Nu stiu prea multe si nici nu vreau sa intreb -la varsta mea nu cred ca as intelege- insa totul incepe sa revina la normal de cand Sakina a terminat-o cu Mike si s-a mutat in casa noastre. Peste 30 de minute e masa de pranz si inca n-o vad pe Saki nicaieri prin casa. Ies afara si incep sa alerg spre foisorul din fundul gradinii, unde se afla ciresul familiei. Mi-a fost foarte greu sa trec printre stropii mari de apa , in asa fel incat cand ajung in foisor, unde o vedeam pe verisoara mea uitandu-se suparata in gol, eram uda din cap pana-n picioare. Urasc sa simt hainele reci, mulate pe pielea mea fierbinte si parul ce mi se incalceste si onduleaza de la ploaie. Pe langa toate astea, mereu mi-a fost frica de furtuna si tot ce o defineste:apa, tunete,fulgere, vant. Aveam o privire plina de ura pentru natura, ce niciodata nu pare sa tina cu mine si cateva picaturi mici de apa imi ieseau din ochisori, caci imi dadusem seama ca mi-am udat rochita noua, preferata mea, cumparata special de mama de ziua mea. Sakina m-a privit usor indiferenta, calma, dupa care mi-a zambit atat de dulce si m-a luat in brate. Mana ei fina, alba ca varul, a inceput sa ma mangaie pe obraz, dupa care si-a indreptat degetul aratator spre peisajul din fata.

-Familia aia de randunele e despartita. Mama care sta pe creanga aceea groasa a ciresului nu poate ajunge la puisorii ei ce striga nebuneste,care se afla sub veranda casei, tocmai in partea cealalta.-eu priveam, ca un copil de 10 ani ce eram, nauca, fascinata, uitand ca-mi era frig, uitand ca eram leoarca- Furnicile acelea s-au ascuns sub pamant, in propriul lor musuroi pe care l-au muncit mult pana a-l construi. O picatura de apa e cat o furnicuta, deci ele isi pot pierde viata pe o vreme ca asta. Stii doar ce agitate sunt inainte de venirea ploii, de aceea se mai numesc si „vestitoarele ei”. Trandafirul ala din zare, de langa leagan, sufera. Vezi cate picaturi ii lovesc petalele pe minut? Il doare. Insa pe langa asta, simte si revigorare. Exista oameni mari care se sperie de vremea asta Saku, nu doar tu. Rautatea lumii se aduna incet, incet si de fiecare data cand este nevoie, Dumnezeu da porunca sa ploua pentru a se spala pamantul. Natura nu are cum sa-ti faca rau Sakura, nu are cum sa ne faca noua rau pentru ca noi suntem veniti din natura, suntem o parte din ea. De ce s-ar lovi singura?
-Dar chiar acum mi-ai aratat cazuri unde fiinte mici, venite tot din natura, pot sa-si piarda viata si se sperie de ploaie...
-Asta e ciclul vietii ,Saku. Toti avem un ceas care o sa bata candva. Animalele sunt intr-o continua cautare de mancare, de adapost, de asta se lupta intre ele. Asta e traiul lor. Insa de ploaie, nu trebuie sa-ti fie frica si nici sa plangi cand auzi vreun tunet sau vezi vreun fulger. Ploaia este un nou inceput. Ea curata tot trecutul pentru a o putea noi lua de la capat

***End of flashback***

-Stii, ar fi destul de frumos sa ma asculti si pe mine! Asta tine de respect si de educatia primita de la parinti!
Vocea asta, atat de pitigaiata si de enervanta m-a trezit din amintiri. Cinci minute de liniste,privind spre fereastra, au fost mai mult decat suficiente pentru a ma linisti. Imi indrept privirea in fata, unde se afla dulapul meu, eu stand rezemata, avand cateva carti in mana ce urma sa le pun in geanta, dupa care ma uit la persoana de langa mine. Bruneta, inalta , cu o privire enervata, ochelarii facand-o sa para a genul acela de profesoara perversa, din filmele de comedie, care niciodata nu sfarseste fara palme la fund de la barbati. Am inceput sa zambesc inocent, calm si cu o privire calda, mi-am cerut scuze de absenta atentiei mele.
-Scuza-ma, Karin. Ma gandeam la o gramada de lucruri si chiar nu observasem ca esti aici. Nu mi-o lua in nume de rau, te rog.
A inceput sa ma analizeze, de sus in jos, dupa care sprancenele ei au luat o alta forma, buzele conturand un zambet calm, insa mult prea fals pentru cum o stiam eu pe ea. Incerca sa fie draguta si nu inteleg de ce.
-Uite ce e, Sakura. Noi doua nu am fost chiar cele mai bune prietene in liceu, din vina ta sau a mea, nu stiu, insa imi pare totusi rau. Te vad schimbata si la fel sunt si eu. Amandoua ne-am maturizat, tu ai luat-o pe calea ta, eu pe a mea, alaturi de Sasuke si uite ca destinul ne-a adus din nou impreuna. Nu te privesc ca pe un dusman, nu mi-ai fost niciodata unul, asa ca n-avem motive de cearta. Uite, intr-o zi cand eram pe insula, la plimbare cu Sasukepuky si cu dragalasul nostru catel, care e ca si un copil pentru noi, acesta a fugit si Sasuki a trebuit sa ma lase singura pentru a-l aduce inapoi. Astfel ti-am gasit geanta langa un pod. M-am gandit sa ti-o aduc personal. Si daca tot ti-o returnez, ai aici o invitatie la nunta, pe 20 Mai. Poti sa vii cu cine doresti. Chiar as vrea sa te vad acolo, ca semn ca am uitat intreg trecutul neplacut dintre noi doua. Ma bucur ca te-am gasit pe hol.
Nici n-am avut timp sa-i multumesc pentru geanta sau pentru invitatie, ca a si plecat la una din prietenele ei. Pfu...atat de aproape a fost sa ne vada! Pun geanta in dulap, dar nu inainte de a arunca o privire la invitatie. Era pusa intr-un plic frumos mirositor, usor rozaliu, ce avea numele meu pe spate. In interior, cartonul avea aceeasi culoare, la capatul lui fiind creionate niste schite de flori. Foarte frumoasa! Scris mare numele mirelui si-a miresei, alaturi a nasilor, mai jos a nuntasilor si niste versuri luate, cred eu, din niste legende mitologice:

„Dumnezeu a facut Cerul si Pamantul, noapte si ziua, animalele si plantele, insa in penultima zi, si-a conturat cu adevarat creatia: omul. In aceeasi zi a sfaramat mii de cercuri in jumatati si le-a aruncat peste Pamant cu scopul ca fiecare sa poarte o jumata si oamenii ce sunt cu adevarat meniti,, sa se completeze, aducand astfel la refacerea inelului initial. Sper ca veti putea fi alaturi de noi cand vom pune acest inel pe mana in fata lui Dumnezeu la marele altar si ca va veti bucura pentru noi in continuare cum ati facut-o si pana acum. Va multumim!

Sasuke si Karin”

Ce frumos! Ma intreb de cati oameni a fost nevoie ca sa puna toate ideile astea cap la cap ca la cum o cunosc eu pe Karin care nu e prea inteligenta, sa ma ierte Dumnezeu daca gresesc, si Sasuke care cu siguranta nu le are cu mitologia si vorbele desi e student la Drept, sigur au fost ajutati de cineva. In ciuda tuturor acestora, desi nu ma simt in apele mele s-o spun, dar ma bucur intr-un fel pentru ei. Cine ar fi crezut ca tocmai pe ea o va alege dintre toate? Nu e ca si cum as vrea sa fiu in locul ei sau ii port pica. Nicidecum.Nu acum cand vad cat de mult s-a schimbat Sasuke, insa ma intreb totusi cum ar fi fost daca toata acceasta poveste a vietii noastre ar fi fost scrisa altcumva... Irelevant. Imi pun toate lucrurile in dulap, inchid cu cifru’ si ma indrept spre cantina, caci asta e pauza mare.

Cum intru in incinta cantinei, arunc o privire sa vad ce-i pe-acolo inainte de a ma duce sa-mi iau de mancare. E mult mai linistit si ordonat decat era la liceu desi ne aflam in acceeasi institutie, ce ne desparte de liceeni fiind doar un gard la o distanta de 20 de metri de ambele cladiri. Intr-o parte a camerei le vad pe Ino si Hinata care-mi faceau cu mana pentru a-mi indica masa ocupata de ele. Le fac inapoi in semn amical dupa care ma duc sa-mi aleg ceva de mancare. Nu oricine intra la facultatea asta si universitatea e de prestigiu deci cei foarte destepti sau foarte bogati au loc aici. Oricum in procent de 80% sunt bogati fie ca sunt destepti sau nu,insa marea majoritate sunt. Tocmai de acceea si mancarea e de asa natura: foarte bine facuta, calda, cu diverse sortimente de mancare venite atat din partea Europei cat si din a Americii si Asiei. Toata lumea e foarte multumita. De altfel, nu mai e aceeasi femeie morocanoasa, cu plasa pe cap si o alunita imensa, care sa tipe la tine si sa te scarbeasca de nici nu mai vrei sa mananci. Nu exista angajati ce sa serveasca la casa, ci doar chelneri care stau non-stop pe marginile camerei si asteapta sa fie chemati daca ai nevoie de ceva. Toate astea nu se platesc aici, ci lunar, ca un fel de „taxa de universitate”, care nu e mica deloc, de aceea nu se pot vedea multi intrati aici chiar si daca ar fi foarte destepti. Fara bani, nu faci nimic. Din fericire, marea majoritate nu sunt infumurati care sunt siguri ca vor trece anul cu ajutorul lui tati, ci chiar oameni ce sunt foarte interesati sa invete ori pentru a-i face pe parinti mandri, ori pentru a mosteni si duce mai departe cu bine firma familiei.

Azi am optat pentru paste italienesti cu carne, inmuiate in sos de rosii si o bucata de tiramisu pentru desert, insa cand sa ma duc spre masa deja ocupata de fete, ma izbesc in cineva din greseala si nu stiu cum, intr-o minisecunda ma trezesc in bratele musculoase ale unui tip. De frica, ochii mei s-au inchis in tot accest timp. Ma asteptam sa sune tare tava pe care am scapat-o din mana si toate privirile sa se atinteasca pe mine, insa n-am auzit nicio tava si eu nu am simtit nicio durere. Deschid ochii repede si vad un zambet alb, foarte frumos, cu dintii perfecti, mai putin molarii ce erau putin ascutiti de parca ar fi fost vreun vampir, dar cred ca era o simpla coincidenta. Ochii movali se uitau tinta spre ai mei si parul alb, usor lung, statea ca si lins pe cap. Ma asteptam sa fie vreun pervers care, acum ca m-a ajutat, sa nu-mi mai dea drumul, sa-mi spuna ca-i sunt „datoare” sau sa inceapa sa-mi enumere toate calitatile fizice si „cat de frumoasa sunt”, insa am fost placut surprinza sa observ nu e asa. Imediat mi-a dat tava ce se afla in cealalta mana a lui. Se pare ca m-a prins cu una si cu cealalta a prins tava. Noroc de pregatirea sa fizica, caci ma indoiesc c-ar putea face asta orice baiat. Un zambet cald, foarte inocent si simpatic i-a aparut pe fata cand mi-a inmanat mancarea.
-Ai grija data viitoare! Noroc c-am fost prin preajma. Te vazusem mai ganditoare si am presupus ca se poate sa nu vezi podeaua proaspat lustruita. Eu sunt Hozuki Suigetsu, by the way.
- Se vede chiar asa tare cat de neatenta sunt? Haha! Cu siguranta am noroc. Suigetsu, multumesc mult de ajutor!
-Oricand! Imi poti spune Sui. Ne mai vedem prin preajma, fata de la Drept. O zi buna si pofta buna!

Pupilele mele s-au micsorat si un fior mi-a strapuns corpui cand am auzit „Sui”. Si de unde stia ca sunt la Drept?! Nu pot si nu vreau sa cred ca tipul asta atat de dragut si amabil care nu se oprea sa-mi zambeasca poate avea vreo legatura cu gluma asta proasta cu urmaritorul! O aud pe Ino care ma striga inca o data pentru a ma trezi din gandire si in timp ce ma indrept spre ea, ii arunc o ultima privire baiatului care m-a salvat ce radea cu gasca lui, dar nu inainte de a-mi intersecta privirea cu cea a lui Sasuke care, desi grupul lui vorbea si radea, el se uita sobru si cu o raceala de nedescris la mine dupa care s-a ridicat de la masa si a a plecat. Nu stiu ce-a fost asta dar cu siguranta privirea lui poate sa faca un copil sa planga. Am decis sa nu ma mai gandesc la SUI,Suigetsu sau ce Dumnezeu o fi si sa vorbesc cu fetele despre toate prostiile posibile si imposibile, specifice varstei.

Dupa masa, m-am intors la dulapul meu pentru a-mi lua lucrurile si a ma duce la ultimul curs pe ziua de azi, insa cum mi-a puc geanta pe umeri, invitatia de la nunta cazu pe jos. O ridic, dar observ cum din ea iese o alta invitatie neagra, arsa la capete pe care scria:

„Cu mahnire in suflet si suferinta va invitam sa ne fiti alaturi la inmormantarea raposatei domnisoare ce a pleccat dintre noi mult prea tanara. Cu siguranta cu totii am fi vrut sa vedem cum isi intemeiaza o familie si cum aduce pe lume mici monstrii gata sa improaste cu venin peste tot in jurul sau, dar e mai bine ca nu s-a intamplat asta. Totusi sa fim alaturi de parintii care pentru ca nu au stiut cum sa o educe, au pierdut-o acum si de logodnicul eu, ce in loc sa multumeasca ca a scapat de o fiinta ca ea, acum sta profund indurerat de pierderea avuta (nimeni nu stie de ce). Inmormantarea va avea loc in cimitirul central <>. Sa curga bautura!”

Plina de spaima si tremurand, deschid invitatia la nunta pe care mi-a dat-o Karin si-i vad taiat numele din dreapta miresei cu marker rosu, alaturi fiind scris: „xoxo-SUI”. Deodata un fulger izbi pamantul , facandu-ma sa realizez ca sunt singura pe hol, insa nu ma puteam misca. Mi-era prea frica. Aud niste pasi indreptandu-se spre mine de la spate si tot ceea ce pot vedea este umbra acelui individ care cand ridica mana, incep sa urlu, insa fara succes. Mana lui mi-a astupat deja gura, facandu-ma sa tac. Inima imi batea puternic, mainile nu mi se puteau misca si picioarele imi tremurau odata cu tot corpul. Nu ma mai puteam transforma in varcolac de fiecare data cand am nevoide de cand cu moartea Sakinei. Asta sa fi fost sfarsitul? Papusarul asta bolnav sa fi terminat cu joaca acum, odata cu uciderea mea?

Raspunsuri:

Pentru ♥Demy♥ care m-a intrebat cum de a aflat Karin ca Sasuke a fost cu Sakura: Atata timp cat el a disparut deodata, fara sa se mai intoarca si geanta Sakurei a fost gasita "intamplator" pe jos exact cand Sasuke a lasat-o pe Karin, ea si-a dat seama cam unde s-o fi dus brunetul, sau cel putin cu cine. Macar aici SUI nu a trebuit sa-si bage coada lough

Multumesc de intrebare!

Mai astept intrebari daca aveti nelamuriri

Ce, ce, ce? Cum adică odată cu moartea ei? Cine e tipul ăla care a luat-o pe Sakura? Și care a fost faza cu acea invitație neagră pe care erau scrise lucrurile alea oribile? Acea invitație neagră pare a fi scrisă de Sasuke, sau mă înșel? Adică la un moment dat spune:

Yumi a scris:: si de logodnicul eu

adică Sasuke e în spatele acelei scrisori? Totul e foarte ciudat.
Deși ai întârziat o groază cu next-ul, mă bucur totuși că nu ai renunțat la fic și sper ca, acum că este vacanță să postezi mai des puppy eyes

În afară de acea fază cu scrisoarea neagra, ce ma speriat puțin, capitolul a fost foarte interesant și se pare că a apărut și Suigetsu în peisaj. Oare el este acel SUI? Păcat că Sakura nu le-a spus și prietenelor ei că este urmărită sau hărțuită -ce i-o face acel SUI- de acel SUI. Poate dacă ar fi știut și ele de SUI, nu ar fi lăsat-o singură și acel individ care a apărut acum nu ar mai fi răpit-o, pentru că a răpit-o nu? sau sechestrat....
În fine, lăsând la o parte ultima parte din capitol care ma șocat, sper să vii cât mai repede cu next-ul, te rog puppy eyes

Mersi că mai anunțat și aștept următorul anunț curând, foarte curând. happy2

~Sayonara~