Capitolul 13
Sakura :
Acea voce ea a lui ..... Sasuke ?? Ok, cred ca eu am cazut si m-am lovit la cap... Cum se poate sa fie el ?? Visez?? Oare imi inchipui ca e bine numai ca sa nu ma mai simt vinovata??? Chiar e el ?? Fara sa ma gandesc de doua ori i-am spus sa ma lase in pace....Ca el nu e adevaratul Sasuke pe care l-am trimis in coma la spital... ca nu el este cel de care m-am indragostit.... Siroaie de lacrimi imi curg pe obraji, ajungand la barbie si picurand pe rochia alba, pe care abia acum observ ca o port.... "Imi pare rau...." asta am printre sughituri. Simt doua brate a caror caldura le cunostam.... Nu pot sa cred! EL era... Nu mai apuc sa gandesc ceva ca in urmatoarea clipa buzele lui dulci ca mierea le-au atins pe ale mele. Prima oara timid, dar capatand incredere devenea tot mai indraznet, transformand sarutul dintr-unul timid intr-unul frantuzesc...
Dovada noastra de iubire tine pana cand incet, incet amandoi rupem sarutul si ne uitam unul in ochii celuilalt.Ahh... Acel abis intunecat si negru, ma pierd instantaneu in ei. Are acel dar, un dar ce il face special..Ii mangai pe chipul alb si catifelat. Tot nu imi vine sa cred ca el este aici! Ce tot spun eu ?? Nici nu stiu unde este acest "aici".Dar nu mai conteaza, atat timp cat sunt cu el nu mai conteaza.Poate sa vina si sfarsitul lumii....
-Cum te simti ?? Sa stii ca nu a fost cu intentie! Imi pare atat de rau Sasuke....Eu doar... dar nu mai apuc sa spun ca imi lipeste degetul aratator de buze, oprindu-ma...
-Taci, nu mai spune prostii.Nu este vina ta, este a mea.Nu trebuia sa reactionez asa cand a venit Kakashi. Nici nu stiu ce m-a determinat sa ma port asa de nefiresc. Mi-e imi pare rau,Saku... Imi pare rau ca te simti asa din cauza mea, pentru ca sunt eu un mare idiot. Chiar daca era intuneric ii vedeam regretul si teama de a nu ma pierde din cauza unei scapari.Mana mea se plimba pe fata lui, dand de o urma uda unei lacrimi. Nu pot sa cred! El chiar plangea, ii era intr-adevar teama. Vreau sa il sarut sarut, dar o lumina alba apare de nicaieri, luminad intreaga "incapere". Acum il vedeam si chair plangea.
Acea lumina devenea din ce in ce mai mare "absorbindu-ne" in ea. Albul acela intens era prea intens si orbitor, incat am inchis ochii.Inainte de a fi acoperiti in intregime de ea, l-am auzit pe brunet spunand ca orice s-ar intampla el nu ma va parasi niciodata si ca ma iubeste.Minile noastre acum se tineau strans....Nu stiu de ce dar eu am ajuns pe jos... Sasuke imi spune sa imi deschid ochi, fac cum mi se spune si vad ca eram pe acelasi nor unde mi-am revazut parintii. Soptesc un "am mai fost aici", la care brunetul mai avea putin si cadea pe jos de ras.Isi revine dupa vreo 5 minute, in care eu l-am privit si tot oftam. Daca mai rade mult ii dau una de se trezeste langa Naruto; adica pe Marte. Gata, insfarsit isi revine.Vine spre mine si ma apuca de mana, ma trage mai aproproape de el, bagandu-ma efectiv in pieptul lui. Ma strange tare in brate, dupa care ma indeparteaza putin si isi apropie buzele de ale mele. Nu stiu de ce ma simt atat euforica, de timida.... 3 mm,2...si cand sa ne formam sarutul, o voce ne intrerupe... O voce angelica, blanda, dragastoasa si plina de caldura.
-Voi doi sunteti mai mult decat va inchipuiti. Sunteti unul sortit celuilalt, inca dinainte de a va sti. Sasuke sa ai grija de ea, este o fata speciala si sa ii ierti "micutele" ei greseli, asa cum sunt si eu nevoit, pentru ca e o fata buna. spune vocea si dispare intr-un chicot cristalin...
Cred ca intamplarea asta este ceva ce vom intelege mai tarziu, cu mult mai tarziu. De ce spun mai tarziu? Ei bine, deoarece, eu si brunetul ne-am uitat unul la altul ca prostii la un copac...Trecem peste asta si mergem, nici noi stim unde. Mergem inainte, tinandu-ne de mana si trimitand priviri cu subinteles. Aud cum cineva ma striga din spate. Imi intorc capul putin mirata si confuza si dau ochii cu mama si cu tata. Nu ma mai gandesc si il las balta pe brunet, care se uita la mine ca la popi, si fug in directia parintilor si micii mele surioare.
Sasuke :
Ma uit la Saku cum se indreapta spre soi oameni, care par a fi parintii ei. O femeie roscata cu ochi caprui, care se uita in directia rozaliei cu lacrimile alunecand pe chipu-i alb ca zapada, acea femeie striga un barbat brunet cu ochi verzi care vine cu o fetita copie fidela a lui, doar ca era in varianta feminima.Incep sa alrg in acea directie. Dar stai un pic... Acum m-am trezit si eu la realitate.. Rozalia nu a spus ca parintii ei au murit? Pai si atunci ce acuta aici?? A gata, mi-am dat seama... Acest loc este Raiul... Acum urmatoarea intrebare.. Cum si de ce am ajuns noi aici?
Cred ca raspunsurile le voi afla in curand de la parintii ei .
Ajung la locul sorit si vad cum tatal ei ma annalizeaza, ma priveste ciudat.. Deschide gura, ia rurmatoarele cuvinte m-au dat peste cap:
-Tu ...

Hey ^^
Ma bucur ca ai adus next-ul..si a mai fost un capitol de care eu nu am stiut..nu e corect
Dar oricum imi place...si ii ador si pe ei
La capitolul anterior ai scris cu o culoare...am citit foarte greu...
Sa nu te superi ca zic...daca tot vrei sa scri colorat incearca culori care nu deranjeaza al ochii ..dar am reusit intr-un final sa citesc
Astept next-ul si te pupacesc dulce rau de tot

PS: zoey.angel..sa iti dau un sfat...nu este bine sa lasi aici link-ul catre ficul tau sau numele lui aici... asta inseamna ca iti faci reclama...pana la urma este vorba despre ficul ei..ai putea sa ii dai un PM unde sa ii spui despre el ...sper sa nu te superi...stiu ca si eu am avut o asemenea "iesire"

Va pwp

Capitolul 14
Sasuke :
Fac ochii bulbucati ca la peste cand aud pe tatal rozaliei spunand :
-Tu esti cel predestinat fiicei mele, cel promis inca de la nastere. Esti dragut, si la comportament hmmmmm... spune si se uita la Saku care avea ochii cat farfuriile, deci treaba asta cu predestinatu este chiar adevarata??ma rog sa ne intoarcem la subiectul initial.... Hikaru, caci asa il chema, ii apuca fata intre maini si ii studiaza trasaturile fine de pe chip, se intoarce inspre mine, eu inca fiind in stare de soc, si ma bate prieteneste pe umar. Vad ca nu sunt urme de lacrimi pe fata ei, ceea ce e bine, uita-te putin la ea... spune si imi intoarce capul insre minunatul iniger care se juca cu soara ei mai mica; pe fata ei citea fericire, blandete, puritate si alte trasaturi specifice ei. O bataie prieteneasca pe umar ma trezeste din visare...Hikaru se apropie de urechea mea, astfel incat cele trei prezente feminine sa nu il auda si imi sopteste ca daca fiica lui nu ramane, si daca o ranesc cu sau fara voia mea o sa ma bantuie tot restul vietii mele si o sa mai am parte de nopti linistite...
Nu are rost sa va spun ca acele cuvinte au bagat o spaima in mine, incat am inghitit in sec cand le-am auzit. Hikaru, parand multumit de efectul cuvintelor lui asupra mea, imi zambeste strengaresc si se indeparteaza trimitandu-mi un mesaj indescifrabil pentru cineva, dar cu un inteles anume pentru mine "daca spui cuiva de mica noastra discutie, ajungi langa mine, ceea ce nu o sa fie prea placut pentru tine". Un fior rece imi strabate toata coloana, dandu-mi o sensatie de fica, de teama, de frig... Imi indrept privirea spre Saku,care se juca cu micuta ei surioara, era ata de fumoasa, atat de angelica. Dintr-o data ridica privirea vesela, a ei intersectandu-se cu a mea, intre noi creandu-se o conexinue speciala.
As fi vrut sa ramanem asa pentru totdeauna, dar ca fiecare lucru frumos, trebuie sa se incheie cumva. Acel curnt sfarsit a fost grabit de Hikaru care tine sa ne spuna ca el si mama rozaliei sunt de acord cu relatia noastra. Ce e acest sentiment care imi cuprinde tot trupul ?? Este un sentiment pe care nu l-am mai simtit de multa vreme. Nici nu cred ca pot sa il explic, este un fel de dragoste, pasiune, fericire, nerabdare, extaz, euforie, implinire toate combinate...
Ma apropii de fumoasa mea incercand sa o sarut, ea limiteaza spatiul dintre noi ajungand mai aproape, mai aproape pana cand...... Se taie firul. Totul negru... Nu stiu ce se intampla! Acum un minut era in culmea fericirii si acum sunt in culmea disperarii. Cam radicala aceasta schimbare. Tot inaintez in acel nimic, cu directia nicaieri...Dintr-o data imi apare in fata ochilor o imagine sumbra cu..... mine langa mormantul rozaliei...Plangeam cu lacrimi amare si regretam, regretam teribil... Deodata o voce inspaimantatoare imi spune ca asta o sa fie viitorul meu daca o sa o fac sa regrete, sau sasufere. A mai spus ca asta a fost alegerea ei: sinuciderea. Apoi un ras rautacios cu o tenta de rautate isi face prezenta, anuntand plecarea misterioase fiinte si lanandu-ma cu o gramada de intrebari fara raspuns. Cum adica sa o fac sa regrete sau sa sufere? Din ce cauza as face asta? Peste cati ani va fi? Asta inseamna ca imi voi trai restul vietii cu ea?Acestea si multe alte intrebari fara raspuns imi bantuiau mintea..
Sakura :
Ma pregateam sa imi unesc buzele fine cu ale lui, cand deodata a disparut. Si fix atunci! Cand primisem acordul parintilor.... Imi intorc, capul cu o figura intrebatoare, spre parintii mei care erau la fel de uimiti ca mine... Nu apuc sa le mai spun ceva ca imediat m-am trezit in patul meu de la pensiune.Eram intinsa si m-am ridicat brusc in fund, gafaind. Pe Hinata a speriat-o gestul meu, dar si-a revenit repede sarindu-mi la gat si aproape daramandu-ma din pat. Ii raspund la imbratisare, dupa care o indepartez putin si, cu o fata cat se poate de serioasa, o privesc in ochii ei mirifici in care se putea citi fericirea si uimirea amentecate. O intreb mai seriasa ca niciodata unde este Sasuke, aceasta imi raspunde ca dupa ce am lesinat Kakashi l-a dus la spital, nu inainte sa o roage sa stea cu mine. Un tusit fortat imi atrage atentia. In pozitia in care eram, imi indrept privirea spre Naruto, care statea pe fotoliu si privea toata scena, se uita la noi ca la telenovele.Il sagetez cu o privire specifica mie gen :" ce ai facut??Si de ce esti cu brunta mea in aceeasi camera?". Blondul, intelegand mesajul, zambeste triumfator explicandu-mi ca dupa ce a vazut-o pe bruneta alergand ca disoerata spre camera mea, a urmat-o si el. Dupa ce ma vazut intinsa pe jos si inconstienta a inteles ca este ceva grav si a rugat-o pe Hina mea sa il lase sa o ajute, aceasta acceptand cu greu.Ma enerveaza atat de tare incat sa ii spun sa treaca la subiect. Vazand ca nu mai am rabdare imi spune ca a observat camerele de suoreaveghere de pe hol si sa dus si le-a "imprumutat" de la patronul acum absent, aratandu-i brunetei intamplarea in cauza si scandalul pe care i la facut lui Karin.
Chiar ma bucur pentru ei ca s-au impacat, dar brusc ma trezesc din visare amintindu-mi de Sasuke care era la spital cu capul spart de mine. Sar din pat ca arsa, reusind sa o daram pe Hinata care statea linistita, si ma duc la baie sa fac un dus. Trantesc usa incat am crezut ca o sa se despice pensiunea in doua.. Dau repede, dar cu grija, hainele jos de pe mine ca sa nu ajung si eu langa Sasuke pe patul de la spital cu mana rupta din cauza unei cazaturi pe gresie. Nu mai astept si intru in dus, lasand picaturile incolore sa imi mangaie pielea corpului.
Dupa vreo 5 minute ies din dus acoperita doar cu un prosop cu directia dulapul ca sa imi aleg hainele cu care ma voi imbraca la spital. Deschid usile mari ale dulapului din lemn si tot ce vad sunt pulovare si haine groase. La dra*u! Asta e din vina dirigului care ne-a spus ca vom merge la munte ca sa ne trezim la mare. Ma bag cu totul in dulap pentru a cauta mai bine, si dupa 2-3 minute de cautare gasesc niste blugi mulati pe picior bleo inchis, un tricou cu dtatuia libertatii gri, o jacheta de piele neagra, o esarfa roz si o geanta de aceeasi culoare. Ma schimb, dar tin sa mentionez ca inca sunt in dulap, numai eu stiu cum si aud usa de la intrare deschizandu-se si inchizandu-de rapid, semn ca su venit Naruto si bruneta ca sa plecam la Sasuke. O idee nastrusnica isi face aparitia in mintea mea tulburata de atatea ganduri, ce ar fi daca as iesi din dulap sperindu-i? Asta numai intr-un singur mod o pot afla. Astept cuminte in dulap ,cu usile inchise, ca sa se aseze pe pat.
-Auzi, Sakura unde o fi?? Doar nu o fi plecat fara noi, nu e asa? spune bruneta ingrijorata.
-La cat de nebuna este cred ca e in stare de orice. Ar sari si cu parasuta de pe Big-Ben doar sa simta senzatia... ii raspunde si blondul in cele din urma. Stai! Tocmai m-a facut nebuna ??? Lasa ca vezi tu Naruto! Asta imi da o motivatie mai mare pentru ce va urma. Inca putin si ... sar din dulap incepand sa tip. Hina incepe sa urle si Naruto lesinase deja, nu mai puteam de ras, ma tavaleam pe jos. Bruneta se uita incruntata la mine, eu afisand o fata de catel nevinovat. In final, dupa ce imi face o morala incepe si ea sa rada cu lacrimi.. Radeam ca doua scapate de la spitalul de nebuni, iar printre hohotele de ras mi-am amintit de Sasuke si de locul in care se afla. Ii spun repede brunetei ca ma duc la spital inainte, ea ramnand cu Naruto lensinatul.
Ma incalt in niste cizme albastre, lungi pana aproape de genunchi, si ies pe usa. Se inserase, stelele argitnii dansau pe cerul negru ca smoala.Vantul adia usor, miscand frunzele verzi ale copacilor singuratici. Strazile, pot sa spun umblate de oamni, la ora asta erau luminate de niste felinare de fier. Merg grabind pasul din ce in ce mai mult; devenisem deja paranoica.Am trecut de un colt al strazii destul de intunecat unde se afla o gasca de baieti care, vazandu-ma, au inceput sa fluiere, strigandu-ma pe niste denumiri nu tocmia ortodoxe. Cred ca i-am enervat destul de rau ca nu m-am dus de buna voie. De ce spun cred? Pentru ca acum alergam cu ei pe urmele mele. Am trecut deja de doua strazi si ei tot ma alergau.
Doamne, incep sa vad spitalul! Sunt salvata! Ma uit in urma si vad ca gasca se oprise si unul dintre ei im izambea strengareste, dezvelindu-si dintii. Nu stiu de ce, dar simteam ca se joaca doar cu mine. Zaresc usa mare a spitalului si numai ganduri de genul "multumesc Doamne ca m-ai scapat si din asta.." imi treceau prin cap. Ma mai uit inca odata in spate si vad ca acea gasca ramasese de tot in urma. Un baiat cu parul argintiu si ochii negrii isi intinde mana cu degetul aratator indreptat inspre inainte. Curioasa, ma opresc si ma uit inainte. Mare greseala! Pentru ca inainte erau doi baieti din gasca lor. Unul cu parul blond care ii acoperea ochiul drept, ochii lui fiind de un albastru senin, care acum exprimau pofta de a ma avea.Al doilea fiind roscat cu ochii rosii. Nu pot sa cred! Cand eram atat de aproape de spital! La dracu cu cainii astia in calduri...
Blondul isi asterne privirea pofticioasa asupra mea, analizandu-ma. Dupa 5 minute, care mie mi s-au parut zile, le spune celorlalti ca sunt "numia a lui". La acest gand un fior imi trece prin vene, racindu-mi trupul, se pare ca membrii gastii nu prea erau incantati de idee, dar nimeni nu a comentat nimic.
-A mea esti! spune blonul care ma lipise de un zid, incepand sa ma dezbrace.Esarfa mea roz acum era intr-o balta de namol, geaca mea era la roscat, tricoul meu era undeva prin cap, iar pantalonii erau in vine, lasandu-mi la vedere lenjeria intima roz. Incerc sa ma zbat, sa tip, sa zbier, sa fac ceva numai sa se opreasca.Blondul imi adreseaza cateva injuraturi nu foarte frumoase si imi pune o batista la nas, eu inhaland acel drog. Imi pierd cunostinta iar singurul lucru pe care mi-l amintesc a fost o durere puternica in zona abdominala, jos.
Kakashi:
Am iesit din spital ca sa fac o mica plimbarica pe seara. Sasuke este bine, si-a revenit repede si este in afara orarui prericol, insa doctorii il tin sub supreveghere deoarece nu a avut o lovitura foarte frumoasa...
Incep sa fredonez o melodie care ma linisteste, cand vad o banda de baieti care fug cu o geanta roz. Ciudat! Tipul roscat care o tine incepe sa supna ca a fost mai usor si mai distractiv decat credea. Acum era clar! A fost un jaf! Dar nici urma de tipat, sau de vreo cerere de ajutor din partea pripieterei. Ma hotarasc sa intervin si incep sa alerg dupa roscat, acest imediat ce ma vede, scapa geanta si o ia la goana impreuna cu ceilalti. Ma indrept spre locul din care fugeu golanii aia, sperand sa gasesc victima.
Merg agale pe strada privind cerul. Imi cobor privirea si vad o fata pe jumatate dezbracata care pare a fi drogata. Incepe sa murmure ceva, dar ce mi-a atras atentia a fost parul roz. O singura persoana are par roz... Sakura. La acest gand m-am cutremurat. Nu putea, nu trebuia sa fie! Inseamna ca derbedeii aia au jefuit-o si au si violat-o pe deasupra...
Ma indrept cu pasi mici si tematori spre acea persoana care speram din tot sufletul sa nu fie rozalia. Ajung langa ea, inghit in sec si ii ridic capul cu doua degete. Raman socat cand vad ca acea persoana este Sakura. Mai vad pete de sange pe asfalt si o batista ce are un fel de praf alb pe ea. Iau putin din acel praf si gust... Hmmmm... Cocaina! Daca nu esti obisnuit cu asa ceva poti sa iti pierzi cunostinta, chiar sa intri in coma! Aceste dovezi imi confirma teoria. Sakura a fost drogata, violata si apoi jefuita...
Sasuke nu trebuie sa afle asta, nimeni nu trebuie... Spun si o iau pe Sakura si pornesc cu ea spre o prietena de a mea din zona... Sper doar sa isi revina cat mai repede si sa inventez ceva ca sa ii fac credibila absenta si nici Sasuke sa nu ii alfe locatia. Asa, cu ea in brate merg inspre prietena mea Saika.

Capitolul !5 - Trecutul lui Kakashi
Kakashi :
Ieri am venit cu Sakura la o prietena de-a mea din liceu, Saika. O femeie de 30 de ani, blonda cu parul ajungandu-i pana la jumatatea sapatelui, putin carlionatat la farfuri cu bretonul acoperindu-i fruntea,purta o bentita rosie cu un trandafir de aceeasi culoare atasat. Ochii ei mov erau mari si plini de viata, avand o sclipire aparte, acum plini de uimire si curiozitate. Purta o camasa de noapte alb-galbuie, putin bufanta la manecile scurte, cu un decolteu cuminte, prins cu o fundita care era prezenta mai jos de sani.
I-am explicat pe scurt ca suspectez ca a fost drogata si apoi violata, ea fiind medic poate sa isi dea seama daca mai este sau nu .... bine, nu pot sa spun! Va dati si voi singuri seama.... Saika o admira putin dupa care m-a da aproape in suturi afara ca sa o poata examina... "Prezenta ta masculina o poate intimida mai tare asa ca valea!!" imi spune, ochii ei capatand o noanta de mov inchis, semn ca incepe sa se enerveaze. In liceu era ca o carte deschisa, deoarece toata lumea isi dadea seama de sentimentele ei din cauza ochilor, cand se inchideau la culoare era semn ca este trista sau nervoasa, cand se deschideau, era vesela, entuziasmata...
Imi mai arunc inca odata privirea asupra fetei care ne lumina vietile, care acum dadea semne ca se trezeste... Apoi plec, dar nu inainte sa ii spun vechei mele prietene ca sunt inapoi la spital la inca un elev si sa ma anunte de orice ... Inchid usa, lasnd-o pe Saila sa isi faca treaba. Sper doar sa nu fie grav.
Saika:
Nu pot sa cred! Dupa ce nu ne-am vazut de mai bine de 5 ani, acum vine sa ii tratez o eleva care a fost drogata si cred ca si violata. Si colac peste pupaza, mai are si un elev in spital. Offf... Kakashi, de ce ai intrat in invatamant? Puteai sa ramani cu mine, sa facem facultatea de medicina si sa ne continuam relatia. Dar tu, nuu! Iti trebuiau tie 25 de copii intr-o clasa ca sa ai acum cu ce sa vi la mine sa ii vindec..
Oricum, nu mai conteaza... Ma duc in baia mea proaspat renovata... Intru pe usa din lemn direct in incaperea alba, calc pe parchetul abia pus, maro, ma indrept spre chiuveta alba si ma privesc putin in oglinda, vazandu-mi refectia tresar. Cercanele imennse isi-au facut aparitia sub ochii mei, mai demult plini de viata, acum vestejiti si obositi. E din cauza serviciului stresant, simt ca daca o sa mai am grija d e multi pacienti, o sa ajung eu mai rau ca ei. Ma aplec spre dulapiorul din lemn de sub chiuveta, unde imi tin trusa de prim ajutor si produsele de curatat. Iau trusa si ma indrept se sufrageria mea. Intru in incaperea mare, unde observ ca rozalia se trezise de putin timp, speriata si uimita, admirandu-mi livingul.
Sakura:
Au, capul meu! Nu imi amintesc nimic... Simgurul lucru pe care il mai stiu este ca acel baiat, blondul, mi-a pus la gura o batista cu un fel de drog, eu l-am infalat si am lesinat, apoi o durere puternica in zona abdomenului, jos. O nu ! Eram virgina... si sper ca inca mai sunt... Dar totusi asta nu explica cum am ajuns intr-o sufragerie mobilata cu bun gust, dupa parerea mea... Ma ridic in fund si imi plimb privirea prin acea incapere.
Observ ca stau pe o canapea alba de trei persoane, fata in fata cu televizorul cu plasma. Ma mai uit si vad inca o canapea in stanga, tot de trei persoane, indrepata spre usa mare sin lemn. In fata canapelelor era o masuta mica, de cafea, din lemn pe care era asezata o cutie de bomboane, televizorul era asezat si el pe un fel de vitrina, tot din lemn, cu doua usi mici si niste DVD-uri pe rafturile dintre ele. Langa acea "noptiera" se alfau inca doua vitrine cu geamuri, de o parte si de alta, pline cu carti si bivelouri. Imi indrept privirea spre tavan, si vad albul imaculat si lustra din cristale care atarna, parca spanzurata de tavan. Geamurile erau cu rama neagra, prin el vazandu-se strada luminata de filanerele singuratice, ele find acoperite de doua draperii albe, acum la fiecare colt.
Usa in mare parte din lemn se deschide, lasand inauntru o femeie blonda cu ochi mari si movi, pe chipul ei citindu-se oboseala si stresul. In mana avea o trusa de prim ajutor, se indreapta spre mine zambinu-mi dulce. Ii raspund l a zambet, dupa care se aseaza langa mine si incepe sa imi povesteasca cum si de ce am ajuns aici.
-Asculta, probabil ca esti speriata, uimita, traumatizata.Dar eu sunt aici sa te ajut, Kakashi te-a adus dupa ce te-a gasit invonstienta pe strada si pe jumatate dezbracata. Mi-a mai spus ca ai fost drogata de o gasca de golani care erau sa te violeze, dar i-a oprit la timp, si ca a vazut pete de sange pe jos si ii este firca ca tu sa nu fi fost violata. Deci din acest motiv te afli la mine. Ca sa ai mai multa incredera o sa ma prezint pe scurt: ma numesc Saika si am 30 de ani, de profesie medic. spune cu putina rutina in glas, semn ca a mai avut astfel de cazuri, dar eu sunt unul mai special.
Ma intreaba care este ultimul lucru care mi-l amintesc si ii raspund ca o durere in zona abdominala, jos. Si asa incepe o analiza medicala in toata regeula; deodata imi spune sa imi dau pantalonii jos ca sa ma examineze si in acea zona. Ma inrosesc instantaneu, eu nici in fata matusii nu ma dezbrac, darmite in fata unei femei care abia acum am cunoscut-o.Observandu-mi ezitarea imi spune ca se va termina mai repede decat imi voi imgina,inghit in sec si fac ce spune. Ma asez pe spate cu picioarele putin departate si inchid ochii.
In 15 minute am fost gata, imbracata, examinata si mancata. Saika imi spune ca inca sunt virgina, dar am o taietura urata mai jos de buric, se pare ca m-am taiat intr-un ciob de sticla infectat cu un focar mare de virusi. Ma bandajat cu cea mai mare grija; dupa ce m-a dezinfectat mi-a spus sa am grija ca daca ma voi mai lovi in acea zona s-ar putea sa nu se termine bine.
Ii multumesc pentru investigatie si, fiecare cu cate o cana de ceai in mana stam pe canapea, si incepem sa povestim. Am alflat ca a fost colega de clasa in liceu cu dirigu, ca au fost prieteni inca de la gradinita, si ca a mai fost fosta lui prietena pe o perioada de 7 luni. WOW!! nu credeam ca dirigu a putut sa iubesca atat de mult. Daca ma gandesc mai bine, povestea lor este demna de romanele de dragoste. Ei ii placea de cel mai popular baiat din clasa lor, el fiind Kakashi.La inceput, el nu a bagat-o in seama si ii spunea ca este enervanta, inse dupa ce s-au mutat in aceeasi banca au inceput sa se cunoasca si asa s-a aprins scanteia dintre ei. Restul a fost numai lapte si miere, pana cand liceul s-a termiant, el fiind supus unei alegeri care urmau sa ii schimbe viata : fie ramanea cu prietena lui si facea facultatea de medicina sau pleca si isi cauta un viitor mai bun in alt oras, departe de sufletul lui pereche. El a ales sa plece, lasand-o pe Saika cu inima franta si o dragoste distrusa. Dupa ce au terminat amandoi facultatea, dirigu a venit din nou in acest oras, intalniind-o pe strada si de atunci tin legatura, dar au trecut mai bine de 3 ani insa tot vorbesc.
Asta chiar este o pura intamplare. Cum adica, sa pleci din oras si dupa ce termini facultatea revi si iti intalnesti fosta iubita din liceu pe strada, asa din senin. Va spun eu, asta e puterea destinului! Da de unde... asta a fost o pura coincidenta.. Insa e ceva ciudat cu Saika, de cate ori aduc vorba de Kakashi ea incearca sa schimbe subiectul.. Asta inseamna ca atunci cand a plecat a ranit-o si acea rana inca persista, ca incearca sa il urasca sau macar sa il trateze ca pe un amic, cel mult frate, INSA asta face numai ca sa isi acunda adevaratele sentimente. Da, ea inca il iubeste pe Kakashi dar vrea ca asta sa ramana in trecut, sa ramana ingropat ,acest sentiment, undeva adanc in inima ei. Imi fac curaj si o intreb, fara macar sa respir:
-Inca iti place de el, asa e?
La intrebarea mea ramane nemiscata, ochii ei devin tristi si isi apleca privirea asupra lichidului din cana. Incepe sa invarta cana, semn ca isi reaminteste ceva din trecut, ceva care a marcat-o pe toata viata, ceva trist. Incep sa regret ca am intrebat-o asta.. Incet isi ridica privirea din cana, si incearca sa zambeasca dar lacrimile ce deja ii acoperisera obrajii palizi.Isi sterge lacrimle si imi spune doar atat " A fost demult, insa m-a durut atat de tare cand a ales o facultate in defafoarea mea.... Nu mai pot sa il iubesc! Nu vreau!".
Acum chiar regret, ce intrebare tampita am putut si eu sa pun! Off... Doamne ! Trebuie sa invat sa gandesc de doua ori inainte sa deschid gura.Incearca sa zambeasca, insa fals, si ma intreaba daca sunt de acord sa il cheme pe Kakashi sa vina sa ma ia. Dau aprobator din cap si imi beau ultmele picaturi de ceai din cana. Convorbirea celor doi nu a fost foarte interesanta, se vede ca ii este prea frica de sentimentele ei, ca vor scapa si el o va ranii din nou..
In aproape jumatate de ora dirigu era aici,se uita fericit la mine. Se intoarce, apoi, spre Saika si ii multumeste.
-Sakura, Sasuke e bine si in maxim o ora ii vei putea sta in brate. imi spune cu fata lui de nevinovat.
Eu cand am auzit de brunetul meu am sarit in sus de bucurie si ma luat-o inaintea dirigului care statea de ceva timp acolo. Eram deja pe scari, blocul find vechi si doar cu patru etaje, nimeni nu sa mai obosit sa puna un filt. Incep sa urc treapta cu treapta inapoi, deschid usa crapata si ce credeti ca vad?? Il vad pe dirigu cum se saruta de mama focului cu blonda care era uimita. Intru in incapere si incep sa ii aplaud, ei terminand brusc sarutul, se uita amandoi la mine si eu le zambesc dulce.
La cum se uita Kakashi la Saika credeam ca nu o sa mai plecam de acolo, dar am pornit intr-un final spre spital unde era brunetul meu, probabil asteptandu-ma.Mergem ce mergem, intre noi asternadu-se o liniste mormantala, cand tercem pe langa acel loc unde eram aproape sa imi pierd ciresica in favoarea unui caine in calduri.