&nbsp;Invata sa iubesti (+16)

Subiect: Re: Invata sa iubesti (+16) Dum 22 Dec 2013, 07:04

Odododododo, ce dulci sunt ei doii! puppy eyes

!
Un capitol cam scurtuţ dar e bine că ai redeschis ficul kiss

!
Aştept următurul capitol so baftă la scris ! kiss

My hands are at your throat I think I hate you
We made the same m

Subiect: Re: Invata sa iubesti (+16) Dum 22 Dec 2013, 15:22

Heeeiiiiii
Ma bucur mult ca ai redeschis ficul,
a fost un capitol foarte frumos si plin de dragoste in love

si pentru asta iti multumesc mult mult de tot pentru mesajum trimis!
Un Sasuke romantic si indragostit, o Sakura dulce si iubitoare si un tatual.... ce rezulta de aci?!
Nu am idee, asa ca adu repejor next-ul si anunta-ma si pe mine pls puppy eyes

Spor la scris! kiss

BaiBai

Subiect: Re: Invata sa iubesti (+16) Dum 22 Dec 2013, 22:46

Ce dulci sunt in love

Cel mai captivant moment din acest capitol a fost aparitia si disparitia tatuajului. Acum chiar sunt curioasa ce e cu acel tatuaj think

Mersi ca mai anuntat de next si daca ai putea data viitoare cand ma anunti te-as ruga sa pui si link-ul fic-ului tau daca poti happy2

Mersi

dar pana la capitolul urmator spor la tastat si Sarbatori fericite! happy

~Sayonara~ a hug

✿▫✿▫✿▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫
“Growing up is losing some illusions, in order to acquire others.”

Subiect: Re: Invata sa iubesti (+16) Mier 25 Dec 2013, 20:52

Capitolul VIII - Începe Coșmarul (partea a IIa)

După ce am gâdilat-o timp de mai mult timp, m-am pus peste trupul ei gol și subțire din nou. Deșii o aveam, o doream din ce în ce mai mult. Îi simțeam respirația în fiecare moment în ceafă. Dorința de a o mânca era din ce în ce mai mare. În fiecare moment aș fi mușcat-o de buzele dulci sau de pielea albă ca zahărul pudră. Aveam timp pesntru toate, dar trebuia să mă păstrez pentru vacanță și oricum pentru următoarele seri. Parcă e mai romantic noaptea la un pahar cu șampanie scumpă. În minte îmi apăreau milioane de șcenarii din ce în ce mai fierbinți. Din acest motiv mi-am mai satisfăcut doar dorința de ai mai gusta odata buzele într-o dimineață târzie.

M-am ridicat din pat și m-am dus să fac un duș bine meritat. În timp ce lăsam picăturile de apă să-mi străbată corpul, am auzit ușa scârțâind ușor. În lumina palidă care invada camerele prin geam, strălucea trupul Sakurei gol goluț. Cu pași mărunți a deschis cabina și a intrat peste mine sub duș. Îmi invadase spațiul personal, dar asta nu avea decât să mă bucure. Vorbea puțin și acționa mult mai mult decât oricare altă fată cu care îmi petrecusem timpul. M-a împins ușor făcându-mă să mă rezem de sticla rece a cabinei. Și-a încrucișat mâinile în jurul gâtului meu, apoi s-a ridicat pe vârfuri sărutându-mi buzele, mușcândule. După și-a introdus ușor limba printre acestea. Îmi știa deja fiecare colțișor și mă apăsa din ce în ce mai mult până când am prins-o de mâini și am dat-o în spate. Preț de câteva clipe a făcut ochii mari speriată. Fața ei mă amuza enorm, dar am preferat să îmi păstrez chicotelile pentru mine.

Am lăsat-o puțin în ceață când am ieșit din duș. M-am îmbrăct până la bust și am mers în bucătărie pentru a prepara ceva de mâncare. Chiar îmi era foarte foame ! Am luat cutia cu cereale din sertarul de sus și cutia cu lapte de la frigider. În timp ce luam cel mai mare bol din sertarul de jos, rozalia mea intra în bucătărie cu părul prins într-un coc sus detot, în jurul corpului având doar un prosop scurt alb, lăsând să i se vadă chiloții negri. În bol am pus cerealele cu lepte, apoi l-am dus lângă Sakura care se pusese pe masă. Mi-am luat un scaun și i-am sărutat piciorul alb și rece. Mi-am ridicat privirea și am zâmbit uitându-mă adânc în ochii ei.

În timp ce eram vrăjit de surâsul ei, am fost deranjat de sunetul telefonului meu. În prima fază am încercat să nu-l bag în seamă. Eram obișnuit să fiu indiferent și asta nu era o problemă. Nu doream să pierd nicio clipă departe de iubirea mea. Totuși, suna din nou și din nou. Vedeam stresul pe care rozalia și-l afișase pe față. Aveam nevoie de zâmbetul ei, care dispăruse în apusul melodiei care se repeta în continuu. Deja devenise ceva personal, așa că nu am mai avut indiferența necesară pentru a nu băga în seamă disperatul sau disperata care suna. M-am ridicat de pe scaun și m-am dus către dormitor, unde era telefonul meu aruncat pe jos. Când m-am uitat la ecran, pe care scria mare : Număr ascuns. Am răspuns,dar nimic. În timp ce așteptam un răspuns coreent, nu am putut descifra decât ceva ca un elefant și un vâjâit. Era clar că cineva avea chef de glume, așa că am închis și l-am aruncat în pat. Nu am apucat nici doi pași să fac, și telefonul a început să sune din nou. Atunci l-am apucat și am răspuns părând foarte dur.

-Ce vrei?!

O voce cunoscută și foarte speriată în urma abordării mele a început să sune în difuzor.

-Hoo..omule ! Ce ți-am făcut?!

- Naruto..scuze ! Mai primi niște telefoane și nu avusăi răbdarea să mă mai uit cine mă sună de data aceasta.

-Nu-i nimic. Încă n-am murit ! Deci mâine plecăm în vacanță?

-Da..sigur ! E o idee bună. Adică vacanța aceasta este un cadoul pentru Sakura și unde ar mai fi farmecul dacă ar trece mult până la aceasta. Rămâne pe mâine. Așa e cel mai bine !

-Corect. Așa mă gândeam și eu ! Știi, ai putea să ieși puțin? Singur.

-Da. Într-o jumătate de oră sunt gata și ne întâlnim în parcul din față.

-Bun. NU ÎNTÂRZIA !

Am închis eu telefonul și m-am dus în bucătărie, unde încă mă aștepta Sakura. M-am așezat din nou pe scaun și i-am spus că am vorbit cu Naruto și că o să ne întâlnim în parc și aș vreau să mănânc. Am rugat-o de mai multe ori să-mi satisfacă dorința și să mănânce cu mine, dar mereu refuza. Dacă am văzut că mă refuză într-una am ales s-o las în pace. Se uita la mine cum mâncam și mă sâcâia oarecum pentru că mă simțeam prost ca eu să mănânc și ea să se uite la mine...Oricum după ce am mâncat am aranjat pe acolo câte ceva, apoi m-am îmbrăcat într-o pereche de blugi negrii cu un maieu alb cu o vesta de blugi pe deasupra și am plecat.

În mai puțin de cinci minute eram în parc în fața fântânii. În timp ce priveam în jur, o stare de amețeală m-a făcut să mă clatin și să fac pași repezi spre prima bancă din fața mea. Mă așez și încep să aud strigăte. Era Naruto care mă striga, dar totul în față era încețoșat din ce în ce mai tare până când...

P.S.: La mulți ani !!! Cu ocazia acestei zile de Crăciun vreu să vă urez multă bucurie, sănătate și multe reușite pe orice plan profesional ! Sper să vă placă aceasta continuare. Spor la citit !:*

Simplitatea rămâne cel mai sofisticat lucru .

Subiect: Re: Invata sa iubesti (+16) Mier 25 Dec 2013, 22:43

Pana cand? Pana cand ce ? Fato nu ma mai tine in suspans asa? Prima data cand a sunat telefonul , atat de insistent , m-am gandit ca a fost o divsersiune , iar cand s-ar fi intors in bucatarie Sakura sa fi disparut . M-am speriat foarte rau , apoi cand am vazut numele apelantului , m-am linistit ca prin magie . Discutia aia cu Naruto a sunat foarte dubios , mai ales dupa ce Sasuke in drum spre el a ametit . Oare Naruto sa fie in cardasie cu unul dintre atacatorii lor ? Sa-l fi santajat cu ceva anume ? Poate cu Hinata? In fine trebuie sa ma resemnez de la ganduri pana data viitoare . Craciun fericit , multa sanatate si fie ca tot ce-ti doresti sa se implineasca alaturi de cei dragi ! Te-am pupat.

Redu aceasta imagine
Invata sa iubesti (+16) - Pagina 3 Tumblr_mav2oeNMyV1rywet3o1_500

❥ I wanna be with you, I wanna hang out in the bar, introduce you to
❥ my friends, split a plate of fries like everybody else but, I don’t think
❥ we can do that. When I’m with you I don’t care about anybody else.

Subiect: Re: Invata sa iubesti (+16) Joi 26 Dec 2013, 00:20

Ce s-a intamplat cu Sasuke? huh?

i-a pus ceva Sakura in lapte stiind ca el va vrea sa manance cereale cu lapte?! huh?

adica...asa s-ar explica de ce ea nu vroia sub nici o forma sa manance... think

Te rog mult de tot sa vii repede cu next-ul pentru ca vreau sa aflu ce a patit Sasuke dar si mai importand daca Sakura a fost vinovata pentru ceea ce i s-a intamplat lui puppy eyes

Pana data viitoare spor la tastat si Craciun fericit! si mersi de anunt kiss

~Sayonara~ a hug

✿▫✿▫✿▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫
“Growing up is losing some illusions, in order to acquire others.”

Subiect: Re: Invata sa iubesti (+16) Joi 26 Dec 2013, 14:07

In cata ceata ne-ai lasat! :O:pana cand ceee? Cumva Sasuke are vreo boala ceva? huh?

Astept cu mare nerabdare next-ul si multumesc de cadou! kiss

Craciun fericiiiiittttt ! kiss

My hands are at your throat I think I hate you
We made the same m

Subiect: Re: Invata sa iubesti (+16) Vin 27 Dec 2013, 13:36

Heeeeiiiiii hi!

Mersiiii mult de tot de mesaj, ma bucur ca ai adus next-ul!
Atat de multa dragoste.... asa de dulce happy

Doar un singur lucru ma deranjat... faptul ca te-ai oprit din scris cand era mai interesant....

Asa ca pune dejetele la tastat si adu repede next-ul!!
Spor la scris si anunta-ma si pe mine la next puppy eyes

BaiBai

Sarbatori fericite!

Capitolul VIII - Începe Coșmarul (partea a IIIa)

Totul se încețoșa din ce în ce mai mare. Lumina puternica a soarelui începea să pălească în fața ochilor mei până când bezna nopții a acaparat peisajul. Auzeam foarte multe voci în jurul meu, dar nu puteam desluși cuvintele rostite de respectivele persoane. Ce se întâmpla cu mine?! Trebuia să-mi revin cu orice preț ! Săraca Sakura avea să fie singură pentru următoarea perioadă, dar o să mă fac bine doar pentru ea ! Totuși hotărârea de neclintit a început să se prăbușească. Mă simțeam ca și cum cineva mi-ar fi spulberat putere doar pocnind din degete. Eram vulnerabil și aveam o presimțire groaznică. Vocile oamenilor s-au transformat în bâzâituri groaznice care mă zgâria pe creier foarte rău. Am încercat să-mi canalizez ultimele forțe pe ochi pentru a-mi putea deschide pleoapele și pentru a mă putea lămuri din unele puncte de vedere. După multe încercări, ochii negri s-au arătat lumii pe jumătate căutând răspuns pentru unele întrebări de-ale mele.

Eram aproape târât cu mâinile de după capetele a două persoane destul de bine făcute. Cu mult chin, mi-am privit salvatorii, erau Naruto și Neji. Prietenii mei de-o viață nu mă părăsiseră nici de acestă dată, dar unde mă duceau? Odată cu fețele lor am putut observa ușor că imaginea parcului dispăruse, fiind înconjurați de umezeală și aproape întuneric total. Deodată m-am împiedicat mai rău ca dățile trecute și era să-i trag și pe amicii mei în jos, dar am avut baftă ca de fiecare dată, sau aproape fiecare dată. Mă împiedicasem de o scară. Am început să urcăm din ce în ce mai repede. Mă dureau toate, capul îmi vâjâia, dar ce era să fac?! Am scos un murmur ușor pronunțându-le numele. Nu-mi păsa de nimic altceva decât de niște informații ! Acum trebuia să fiu la un spital, înconjurat de alb și așezat pe un pat mai moale ca banca pe care zăcusem pentru un timp.

Spre surprinderea mea am auzit niște zgomote, pe care le-am desluși extrem de bine. Vocile prietenilor mei se împleticeau în jurul urechii mele, dar cuvintele chiar nu aveau chef să-mi intre în cap. Mi-am închis ochii și mi-am lăsat capul să pice în jos mai rău. Atunci am putut să-mi canalizez ultimele firimituri de putere pe auz. Mi-am ciulit, cum se spune, mai bine urechile și am început să ascult discuția prietenilor mei. Prima dată a început Naruto printr-o întrebare cât se poate de simplă.
- Deci, mai aveam mult până la destinație?
-Nu cred. Pare un bloc foarte vechi, dar nu este..adică nu știu sigur ! Ce știu e că este cu adevărat foarte înalt ! O să avem ceva de urcat mai ales cu hoitul ăsta pe umerii noștri !

HOIT?! Pe cine fac aștia doi hoit?! Bun...asta m-a șocat extrem de mult. Trebuia să ripostez. Sentimentul acel prost see accentua exagerat de mult. Naruto era singura mea scăpare. Sunt sigur că niciodată nu m-ar fi vândut ! Am încetat să mă mai paniche, așa că am încetat să mă mai panichez pentru asemenea chestii de nimic și am început să le ascult discuția în continuare.
-Frate...mai bine puneau pe altcineva să-l aducă ! Crezi că mie îmi convine să-l car pe ăsta după mine?! Oricum trebuie să trecem printr-un club pentr a ajunge unde trebuie și e absolut evidentă treaba unde o să-mi petrc seara și defapt toată ziua de mâine o să zac pe o canapea pe acolo, asta dacă nu voi mai găși un vânat.

Nu pot să cred că acest om, acum mizerabil, era chiar blondul cu ochii albatrii pe care îl cunoscusem chiar de la grădiniță, chiar din clasele I-IV și chiar din gimnaziu și așa mai departe ! Ăsta nu era Naruto ! Puteam simți sângele cum îmi clocotea în corp, plus o senzație de tristețe și ură care-mi stârnea dorința de a mă zmulg din brațele lor și de a le da câtă o bătate care să-i trezească la realitate. În timp ce îmi făceam planuri de apărare împotriva foștilor mei prieteni, am decis să nu le mai ascult dicuția sâcâitoare și am ales să-mi concentrez forțele din nou pe ochi pentru a putea vedea unde ajunsesem. Bezna ne înconjura total. Era un mister pentru mine unde eram și unde trebuia să ajung, dar eram sigur unde trebuia sa fiu, acasă în pat lângă rozalia mea privind la bagaje și gândindu-ne la vacanța de mâine.

Negura a fost străpunsă de câteva lumini de culori diferite. Am încercat să văd mai bine luminile și am observat că veneau de la al doilea etaj de deasupra noastră. Băieții au grăbit pasul făcându-mă și pe mine să mă mișc din ce în ce mai repede, involuntar. De multe ori mai picam complet prăbușit trăgându-i după mine. Simțeam cum îmi suflat adesea multe înjurături dure în ceafă, dar nu doream să sfârșesc cu gândul la ei. Mă gândeam la rozalia mea, dulcea mai Sakura, singura fată care mă făcuse să zâmbesc și să iubesc vreodată, dar acum nu o mai aveam nici pe ea și nici liniștea pe care o stăpânisem atâta timp. Nu mai aveam scăpare !

Fără să-mi dau seama am început să murmur tot feluri de chestii cât mai diferite și mai ciudate. Deodată o lumină roșie mi-a orbit puțina retină care ieșea la suprafață. Am putut auzi vocea lui Neji, dar ca de fiecare dată, cuvintele sale mi-au ocolit urechea. Acesta m-a împins brusc și am căzut pe cimentul rece. În urma căzăturii nu am mai auzit nimic și am avut în fața ochilor numai același negru ca întotdeauna care mă urmărea din ce în ce mai mult.

NECORECTAT !

P.S.: Sper să vă placă acest capitol. Îmi place mult când văd că vă spuneți părerea de fiecare dată când aduc un capitol nou. Mereu v-ați spus punctul de vedere, m-ați felicitat sau m-ați corectat. Pentru asta vreau să vă mulțumesc mult detot pentru că mi-ați fost de la început alături ! Vă îmbrățișez !>:D<

Simplitatea rămâne cel mai sofisticat lucru .

Heeeiiiii

Ma bucur ca ai adus next-ul si scuza-ma ca am intarziat cu comm-ul sad

Deci.... sa recapitulam.... Naruto e un tradator?!
Si ce se intampla cu Sasuke?!
Ce legatura are Neji cu asat?!
Si ce e si mai imortant ce se intampla cu vacanta speciala a lui Sasuke?! sad

M-ai lasat ca de fiecare data in suspans.... Imi vine sa te bat....
Dar nu am sa fac asta, am sa stau cumite si am sa astept next-ul care sper sa vina repejor si te rog sa ma anunti si pe mine! puppy eyes

Spor la scris!
BaiBai! kiss

Eram sigura ! Eram sigura ! Arogantul ala blond este un tradator la urma urmei . Cum poate sa-i faca asa ceva ? Era prietenul lui dinainte sa fi invatat sa mearga , iar acum ce face ? Sunt curioasa, ce are el de dobandit din toata chiestea asta cu rapitul si cardasia cu Neji ?. Imi sustin inca ideea ca pe Naruto sa-l fi fortat cu ceva . Cu Hinata ar fi o optiune . De Sakura nu stiu ce sa spun in calitate de varianta , deoarece pare implicata in toata tarasenia asta . Asta ar explica refuzul ei cu privire la cereale si disparitia imediata a acesteia . Laptele sigur era otravit pentru ca oamenii nu lesina dintr-o data pe strada fara sa fie o cauza . In fine , trebuie sa ma calmez . Imi place ficul tau la nebunie si este exact genul meu de fic :mister , drama, dragoste , actiune . Este primul fic in care eu chiar incep sa-l urasc pe Naruto . Deci , este o idee originala . Iti urez spor la scris si sa ma anunti .

Redu aceasta imagine
Invata sa iubesti (+16) - Pagina 3 Tumblr_mav2oeNMyV1rywet3o1_500

❥ I wanna be with you, I wanna hang out in the bar, introduce you to
❥ my friends, split a plate of fries like everybody else but, I don’t think
❥ we can do that. When I’m with you I don’t care about anybody else.

Capitolul IX - Dincolo de moarte (Partea I)

- Unde naiba sunt?!

Îmi zgudui capul pentru a-mi da șuvițele rebele de pe față. Îmi deschid ochii puțin câte puțin și totul în jur prinde contur. Murmur de ceva timp deoarece îmi simt buzele și gura extrem de uscată. Îmi revin și mă opresc din orice altă mișcare. Este întuneric, foarte mult întuneric ! Deodată încep să aud mai multă muzică de club. Acesta se accentua din ce în ce mai tare. În următoarele minute ușa este trântită la perete și mai multe lumini reușesc să mă orbească brutal. În cameră intră mai multe persoane, băieți și fete toți foarte tineri. Toți au început să se învârtă în jurul meu și să danseze sălbatic. Deodată intră în încăpere Hinata. Arăta atât de uau, încât nu m-am putut abține să nu mă uit la ea !

Acesta venea spre mine cât se poate de senzual. Avea o rochie scurtă, atât de scurtă, încât de joc i-am putut vedea chiloții negri. Arăta atât de diferit față de stilul ei, de ea în general și de ce oare nu era legată de Naruto, fostul meu cel mai bun prieten?! Și de ce se uită atât de insistent la mine?! Am încetat să-mi mai pun întrebări, nu pentru că nu mai aveam ci pentru că atunci când a ajuns lângă mine nu știam unde să mă uit. La chipul ei deodată atât de angelic, dar rău sau mai în jos?! S-a uitat în ochii mei mai mult timp în timp ce ceilalți încă mai dansau pe un dubstep neobișnuit.

Ne-am uitat unul în ochii celuilalt timp de ceva vreme și niciunul nu rupea linia privirilor noastre. Nu ! Era imposibil să îmi cadă cu tronc tocmai acum...Mi-am lăsat privirea în jos pentru a întrerupe începerea ritualului de împerechere. Aceasta a reacționat cât se poate de repede luându-mă de păr și cu ușurință m-a tras după ea. Am ajuns într-o altă cameră, dar mult mai mică. Hinata a aprins becul și mi-am dat seama că eram în baie. Acesta m-a împins și am dat cu spatele de cadă, după m-a ridicat și m-a aruncat în ea. S-a dezbrăcat rămânând direct în chiloți. Deci de asta s-a bucurat Naruto atâta timp...

Ea s-a pus peste mine și a început să se miște în ritmul muzicii care se auzea foarte încet. Mi-a dat pantalonii jos, apoi am cedat pur și simplu. Am strâns-o de mijloc și am început să o aduc mai aproape de mine. Deși eram secat de puteri am continuat să mă mișc odată cu ea. O atrăgeam din ce în ce mai aproape și o sărutam brutal pe buze. Încet am început să cobor din ce în ce mai jos până când am trecut la adevărata acțiune. La final amândoi tremuram și ea se ținea de mine. Mi-am luat privirea de la ea pentru o clipă și am văzut urme roșii pe tot corpul. Am început să zâmbesc pervers, apoi am intrat în discuție cu acestă domnișoară.

- Frumoase urme...ești bună !

- Hai nu mă linguși. Vrei o țigare ?

- Da. Ar fi bună.

- De care ?

- Nu-mi pasă...

A ieșit din cada rece și s-a îndreptat spre un dulăpior care parcă zbura deasupra chiuvetei. A deschis cele două ușițe și a început să arunce pe jos sticluțe cu parfum și machiaje. După s-a făcut o liniște deplină și s-a întors către mine cu un pachet de țigări plin. S-a pus peste mine în aceeași poziție și mi-a întins una, după a aprinsă cu o brichetă pe care nu știu de unde a scos-o și am început să vorbim ca prima dată, însă atunci stăteam ca oamenii normali la masa ei din apartament bând o cafea și cu haine pe noi !

- Deci, ce caut aici?

-Nu știu.

-Cine te-a pus să faci asta?

- Să fac ce?

- Să te compromiți cu mine. Cine te-a pus?

- Plăcerea.

Nu am mai spus nimic. Îmi amintisem de Sakura, rozalia mea, adică fosta mea rozalie. Cum adică fosta?! Nu e fosta ! Sau poate că e?! Cum am ajuns oare în situația asta? Acum cel puțin o jumătate de oră eram poate în mijlocul celei mai fierbinte partide pe care am avut-o în viața mea și nici măcar o secundă minte nu mi-a zburat la Sakura. Stai ! Tocmai i-am spus pe nume fără să o alint?! Nu mi-am mai putut stăpâni tăcerea așa că am început să vorbesc în timp ce Hinata își consuma țigara.

- Cred că nu am iubit-o niciodată. Adică, presupun că îmi doream doar să o văd în siguranță și faptul că acel accident a fost din cauza mea...Poate a fost doar un sentiment de, nu știu...

- De protecție, de revanșă...

- Mda. Probabil. Acum nu știu ce să mai simt. Nu mai simt nimic. Defapt nu mai este nimic.

Hinata s-a întors și m-a sărutat apăsat reușind să mă facă să mă simt bine. Am început să mă joc cu ea, iar acesta s-a lăsat condusă de mine în mișcări și în gesturi. Era atât de fierbinte încât începusem eu să transpir. Deodată o văd cum mă împinge până la fundul căzii goale și se întinde spre chiuvetă. Eram atât de entuziasmat să văd ce jucărie are, încât am lăsat garda jos. Atunci am văzut un pistol negru. Am încercat să mă ridic, dar am alunecat. Când am prins forță în mâini, era prea târziu. Hinata apăsase pe trăgaci și am putut simți cum o dâră caldă îmi curgea pe piept. Acesta s-a apropiat de mine și m-a sărutat apăsat, dar presiunea ei s-a făcut nevăzută odată cu lumina care a pălit încet până când nu am mai văzut deloc.

Simplitatea rămâne cel mai sofisticat lucru .

Tulai doamnieeeee! what?lol!

!
Am pierdut 2 capitolee super! :O:de la drama , ecchi, pe urma iar la drama! in love

mai vreeeaaaauuuu! kiss

Multumesc de anunt si ti-as fi fost recunoscatoare daca faceaii capitolul asta putin mai lung puppy eyes

am ramas de-a dreptu masca la fraza: scoate un pitol negru huh?

!
I want next!
! :o3
te :*:si bafta la tastat! kiss

My hands are at your throat I think I hate you
We made the same m

Bine, stiu ca am intarziat cu comm-ul, dar ce se intampla huh?

Ce au toti impotriva lui Sasuke? Care'i faza?
In fine...cam atat ca am ore lough

~Sayonara~ a hug

✿▫✿▫✿▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫▫
“Growing up is losing some illusions, in order to acquire others.”

Capitolul XI - Dincolo de moarte (Partea a IIa)

Sakura povestește :

Stau întinsă în același pat alb și privesc același tavan, dar de data acesta cu multă ură și dispreț. Pe fundal se auzeau mai mult melodii de dragoste reprezentând în același timp și revolta care încerca să-mi devoreze sufletul. Noaptea-mi făcuse somnul urât, fără dragoste și tandrețe. Încă un om mor din cauza unui altul decăzut. Oare e vina mea?! Nu. Nu trebuie să mă simt vinovată ! Nu trebuia să exist pentru el și totuși, de ce nu îl pot uita?! Până la urmă nu este ultimul bărbat cu care mă culc. A fost ceva doar de o seară, doar de o plăcere, doar una. De ce îmi doresc mai mult?! Nu. Sigur e doar o eroare ! O lacrimă îmi scapă aterizând pe perna lui, goală, pustie și rece. O lacrimă?!

Mi-o șterg cu cea mai mare viteză și mă mușc până la sânge de limbă. Nu am voie să plâng ! Plânsul te moleșește, te face praf ! Trebuie să țin garda sus în lumea asta invidioasă, dar totuși plâng. Mă ridic pe marginea patului. Totul se învârte în jurul meu. Într-un colț văd mai multe pachete de țigări chiar sfâșiate și în drumul scurt către fereastră intru în câteva sticle de Jack Daniel's . Dau draperiile de-o parte și deschid geamul. Mă sprijin de pervaz, apoi trag în mine aerul rece al dimineții. Soarele îmi mângâia cu atâta poftă pieptul gol,în timp ce mai mulți bărbați treceau prin spatele blocului fluierând cât îi ține. Un gust amar îmi pune stăpânire pe gura caldă în timp ce mă întorc. Aerul proaspăt este înlocuit de unul îmbibat în alcool. Mă simt vinovată. Vinovată că m-am scăpat de propria fericire. O fericire la care ader de când m-am născut,dar i-am dat cu piciorul atât de ușor.

Deodată nu mai aud nimic. Melodiile ajunseseră la final și era rândul meu să pun capăt acelui sentiment de părere de rău. Nu aveam nevoie de probleme, tocmai acum. Chiar nu acum ! Ce era de făcut?! M-am dus către dulap ocolind cu multă dibăcie sticlele seci. Mi-am luat o pereche de pantaloni scurți negri, un maieu alb și hanoracul lui albastru închis. Parfumul intens îmi invada plămânii și mă făcea iar să plâng. Astfel mi-am cauzat iar și iar răni fără motiv. Sau...aveam un motiv ! Doream cu orice preț să nu mă exteriorizez. La ce bun să suferi singur dacă nu ai cu cine să împărtășești suferința?! Am părăsit apartamentul pur și simplu. Nu tu chei, nu tu telefon, nu tu nimic ! Doar eu și atât ! Trebuia să plec din nou departe și să scap de toate aceste amintiri, trebuia să părăsesc orașul !

Cu acest gând bine bătut în cuie am străbătut străzile înguste cu pași repezi. Soarele de dimineață începuse să se ascundă în spatele norilor, părăsindu-mă ! Deodată mă opresc și încep să gândesc cu voce tare fără să-mi dau seama:

- Unde mă grăbesc în halul ăsta?! Oricum sunt singură, a nimănui !

După ce buzele mi s-au încleștat la loc, o altă voce mi-a astupat propria-mi gândire. O voce mult mai matură a început să-mi răspundă la întrebări. Mi-am prins capul în mâini dorind atât de mult să înceteze. Tot ce-mi doream era să fiu singură ! Să mă lase toți odată în pace și să treacă pe lângă mine ca și cum nu aș exista ! La fel de repede, acea voce s-a mai domolit în fața mea făcându-și apariția o siluetă de doamnă.

- Hei scumpa ! Cam cât a trecut de când nu ne-am mai văzut?!

- Prea puțin timp surioară...prea puțin !

- Probabil. Am venit doar în vizită ! Hai să ieșim și noi odată ca oamenii la un suc, o înghețată, un club, ceva mai cu alcool. Ce zici puștoaico?! Te-ar interesa?!

-De la tine niciodată, nimic !

- Bine. Nu-mi pasă. Defapt doream să vorbesc despre, știi tu, Sasuke.

- Da, cei cu el?!

- Aseară nu s-a mai întors, nu?

- Mnu...

- Of Of Of...Sărăcuța de tine ! Cred că ești complet sfâșiată !

- Nu am nevoie de mila ta, să știi !

- Da, da știu. Însă mă gândeam că ar trebui să-ți arăt cine este cu adevărat acest Sasuke al tău.

Atunci mi-a întins mâna în care era un plic mare, alb-gălbui. Părea atât de vechi și totuși atât de special. Aveam o mulțime de întrebări, dar tocmai când să le dau drumul în aer, surioara mea a dispărut la fel de repede cum a apărut. În liniște, fără urmă ! Ce era de făcut?! Normal că am încercat să deschid plicul, dar nicio șansă ! Am făcut drum înapoi până la apartament. Am intrat cu mare viteză și ce să vezi...

P.S.: Scuze că am întârziat cu acestă continuare, dar nu am avut foarte mult timp la dispoziție și sincer nici inspirațe necesară. Sper să vă placă..

Simplitatea rămâne cel mai sofisticat lucru .