Reflect din nou.

Hey, am trecut si eu pe aici si nu am cuvinte. Pur si simplu sunt muta de uimire, daca i putea sa-mi vezi expresia fetei...
Da-mi voie sa-ti spun ca esti foarte talentata si imi place la nebunie modul tau de a scrie, viziunea ta asupra lucrurilor pur si simplu ma incanta. Ti-am citit si ficul desi, nici acum nu am reusit sa vin cu un comentariu, dar voi veni. Este pur si simplu genial, iar ideile tale sunt incredibile. Esti cu adevart talentata si meriti toate laudele . Mi-a placut mult ceea ce au citit ochisorii astia ai mei sunt pur si simplu vrajiti de randurile pe care le insiri pe hartie.
Astept sa vi cu noi creati, te pup kiss

Danke, danke! *hugs*
Aduc încă ceva aşa mai biblic... cică. <3

Harmagheddon

Pe câmpul de luptă se pierd suflete inocente, par îngeri cu chip de om şi demoni cu chip De Dumnezeu.
Dar şi acum se varsă sânge, se frâng inimi, se ucid semeni între ei. Răul şi binele a ajuns la egal. E timpul să se ridice.
Ca lumina de dimineaţă arhangelul îşi strigă oastea înaripată să sară în faţa valului de negură şi să răpună diavolul rău.
Dar cu rânjetele pe la colţuri, din spuma învolburată, ce fierbe ca în iad, ei râd sfidător, neştiind ce îi aşteaptă.
Cu singură suflare totul se transformă în haos, pământul crapă, lumea se cutremură, cosmosul se strânge din nou.
E loc de o explozie, căci în Harmagheddon nu se cruţă nimic, e încă un câmp de luptă nimic special...

Mercii pentru că m-ai anunţat, sper să o faci şi în continuare. Chiar mi-a plăcut. Nu ştiu de unde ai atâta inspiraţie, dar de fiecare dată scri foarte frumos.

Buna, Crii. Mamaaaa da cate creatii am putut sa pierd? -.- Tre sa ma duci la inchisoare. =)))
Revenind, ador aceasta creatie. Nu pot spune ca stiu ce inseamna titlul, insa continutul m-a lasat praf. Mersi de anunturi si sper s-o faci in continuare.
*hug*

Mersi ca m-ai anuntat, chiar mi-a placut mult :) Ma bucur ca ai atata inspiratie, caci mereu reusesti sa ma incanti cu creatiile tale:x Faci un lucru minunat si te astept cu noi creatii, sa ma anunti si data viitoare, te pup kiss

Nu am ajuns si la penultima talucrare si chiar imi pare rau, insa am reusit s-o citesc aseara. Apelezi la o sursa de imaginatie fara sfarsit bag de seama, caci ideile tale sunt minunate, bine conturate, dar si frumoase totodata. Imi place cum te joci cu cuvintele si cum ma faci sa zambesc, ori sa oftez, cum transmiti socuri electrice prin cuvinte. a hug

Nu mă întrebaţi că nu am habar ce am scris, e pe moment şi e cam ciudat...

Black Tea

Era o iarnă rece, şuerau spiritele printre frunze, aruncând vrăji asupra templelor adormite.
Dacă o luai pe cărarea pietrită de veacuri, din timpul celor mai revărsate dinastii, ajungeai la casa lui Hiromi.
Acolo unde se zvonea că moartea stăpânului fusese una cruntă şi sângeroasă, năvăliseră acum mult timp hoţii.
Săbiile îi tăiaseră carnea, dar tăria şi sufletul de fier pe care le avusese niciodată nu aveau cum să le sfăşie.
Părea o noapte liniştită, Yurame, cel mai mic fiu al familiei stătea ca întotdeauna în camera unde se servea masa.
Aştepta în tăcere, având pus în faţă, pe masă ceai negru, pregătit cu precizie şi aromat cu tot felul de prafuri.
Îi auzise venind, zgomotoşi pe oaspeţii care dădeau târcoale zi de zi la casă, dorind să o aibe cât mai curând.
Onoarea nu îl lăsa la greu, îi invitase pentru a pune capăd acestei emoţii care îl măcina de nopţi întregi.
Intrară fără jenă, nu salutaseră, nu nimic, păreau în extaz, vroiau un răspuns poziţiv din partea tânărului.
Dar tot ce le oferise era doar otravă neagră, care îi nimicise în ghinuri groaznice pe cei trei bărbaţi meschini.
Dornici să ia ceva ce nu este în posesia familiilor lor, trebuiau să plătească, trebuia o răzbunarea.
Un singur strop, ceaiul negru ucisese trei suflete vinovate, Yurama zâmbea fericit, aşezându-se pe prispă.
Era iarnă, era frig de tremurau chiar şi ţurţurii de pe acoperiş, dar era plăcut şi liniştit, aşa cum şi moartea era.

Nu am cuvinte. Nu am ce zice. E prea perfect, minunat, atat de genial incat nu mai am cuvinte, parca mi-ai taiat limba. (D)

Superb, MINUNAT, GENIAL! Nu e cuvant sa descrie ce ai spus tu aici, m-ai lasat paf, buf, zdrum, tranc, trosk!
Esti talentata, foarte talentata! O.O
P.S. O onoare sa fiu prima.

o

Ely, mă uimeşte faptul că ţi-a plăcut lucrarea precedentă... : ))) Sincer mie mi se pare ciudată şi tâmpită, dar aveam idei şi am simţit că trebuie să scriu. Mersi de apreciere. *hug*

Lady Motion

În împrejurimi speciale, petale revărsate pe solul viu şi crud, îşi face intrarea o domnişoară simplă la gust.
La prima vedere nu pare unică, dar are un umor ce te lasă pe jos, se mişcă cu graţie între făşiile de vânt şi tace.
Nu prea vorbeşte, doar când este necesar, are cevaul acela care te duce la comă, la o beţie dulce de primăvară.
Neagă prea multe, se află în mişcare, e trecătoare, efemeră din stare şi se cam lasă copleşită de emoţii, rău.
Vătămată a fost mult prea mult timp de multe necazuri şi crede acum, doreşte din suflet ca lumea să se schimbe.
Zâmbeşte mult prea des, dar e tristă din ce în ce mai mult, câteodată plânge, câteodată râde, e totul trecător.
Anotimpurile le ia, le aruncă pe culmi înalte, ori îi place ori nu, nu o poţi satisface, dar nici nu cere de la nimeni.
O domnişoară tare ciudată, dar îţi fură atenţia, cu ea ai pornit cu ea ai terminat, e una cu timpul şi se revarsă continuu.

I want to...

I can't survive, but i want to feel alive.
One more time to let the rain pour on my beautiful skin.
To seek in the dark and feel the fear like the first time.
I can live once in a lifetime, but can die twice this number.
Why can't i see the roses explode in grace, because my eyes...
It can not be explained, why i let myself die in this pain.
I still have a chance to live on and on, not like a butterfly.
That the second day has died because his time came.
I can't survive, but i want to feel alive one more time in a lifetime.

Buna, Crii. a hug

Scuze ca nu am ajuns la lucrarea precendenta: am crezut ca am lasat comentariu si nu am mai lasat. =)))) Deci, pentru lucrarea ''Lady Motion'' nu am ce spune. Ai fost perfecta ca intotdeauna, aceeasi descriere fascinanta si aceleasi sentimente bine definite. Cat despre aceasta lucrare nu am ce zice. Minunat, superb, incredibil! in love

Esti MEGA ULTRA GIGA talentata si nu mint, spun adevarul. Superb, minunat. M-ai lasat fara cuvinte.

Dedic asta lui Ely! Şi are titlu în engleză, dar conţinut în română. Asta e.

Take me to the edge of pleasure

Apucă-mă de talie, învărte-mă până când vei simţi cum adrenalina se răsfiră în artere, nărăvaşă ca de fiecare dată.
Să îţi simt buzele asupra-mi, cum se joacă cu fiecare părticică a mea, îmi guşti fruntea, apoi obrajii, apoi mă înebuneşti.
Dansăm pe un ritm vioi, spontan, dar ni-l imaginăm, e doar o seară obişnuită în care din nou te-ai strecurat pe geam la mine.
Şi te întreb dacă mă doreşti, iar tu răspunzi un da, îmi cuprinzi buzele puternic într-un sărut cu presiune şi mă las purtată de val.
Vreau să simt mai mult decât atât, să te simţ cum mă corupi pe exterior, pe interior, cum gemi de plăcere când mă priveşti în ochi.
Să te simt cum trupu-l îţi freamătă deasupra mea, lipit cu năzuinţă de al meu, pentru a gusta din tremurul ce mă curpinde când te am.
Vreau să nu mai ştiu de nimeni şi nimic, amândoi să fugim în gând şi în lume, departe de tot, să ne găsească dimineaţa stând într-un loc al nostru.
Se vede că răvneşti, băiete, te ştiu de prea mult timp, nu poţi exprima în cuvinte sentimentele ce te răscolesc, dar prin mişcări pulsatorii, arăţi ceea ce doreşti.
Du-mă pe culmile cele mai înalte, fă-mă a ta, lasă-mă purtată de vocea ta spre marginea plăcerii pe care o vreau de mult timp, nu doresc un altul, tu eşti întâiul meu vis.

Awww, Crii!!! kiss

Maimuta micaa!! :))) Multumesc mult ca mi-ai dedicat aceasta creatie. A fost superba, niste sentimente atat de profunde ai descris incat ma apucase tremuratul. Superb, marvelous! :* Nu am cuvinte. :)

Askjdfhdd!! (D)

Cum sa fiu att de... incat sa nu mai trec pe aici? O sa incep prin a-mi cere scuze, caci tare curioasa eram sa mai aflu ce scrii, dar acum ca sunt prezenta in miezul actiunii, am sa-ti spun din nou, pentru a mia oara probabil, ca esti o scriitoare desavarsita care stie sa dea viata cuvintelor. Imi place exprimarea ta modul in care gandesti, fie ca-i vorba de o tema horror, fie ca este una romantica, stilul te prinde de minune. Ma bucur ca am ocazia sa iti citesc lucrraile si ca imparti si cu noi crampeie din imaginatia ta. a hug

Danke, danke Choco și Ely! *hug*

Singură cu al meu creator

Ah! Mi se răsfiră genele picând în ochii şi simt cum mă pierd printre electronii din aer. E furtună afară şi simt cum mă cutremur de la energia ce mi-o transmiţi.
Nu ştiu de când mă aflu aici, pe Pământul acesta, e un loc sacru nemaivăzut de mine până acum, dar tu eşti îngerul meu. Cel ce m-a adus la viaţă, te vreau nespus de mult.
Dar pari doar o sclipire tumultoasă pe cer, atât de departe de văd însă îţi simt prezenţa caldă şi plăpândă. Eu sunt nemuritoare, tu m-ai făurit aşa şi tu vei pieri odată şi odată.
Îmi vine să plâng, dar mă simt în siguranţă în acest pod plin de comori, unde tu pari desprins dintr-o poveste cu zâne. Eşti un bărbat arătos, mi te-am dorit încă de când am clipit.
Dar cu regretul stându-mi pe buze îţi şoptesc "te iubesc", însă nu mă auzi, pari prea cuprins de o stare nebună şi un râs malefic. Mă înspăimânţi, ce vrei să faci? Nu înţeleg...
Pe acea targă stau întinsă şi reflect din nou asupra fiinţei tale frumoase, eşti un demon însetat de credinţă în ştiinţă, de aceea sunt aici, tu eşti creatorul meu. Plâng şi plâng, dar nimic.
Sunt singură, mă nasc din molecule şi atomi, dintr-o materie necurată şi blestemată, sunt o creatură ciudată nemuritoare, dar stau cu tine dragule, fiindcă tu eşti creatorul suprem, al meu.

Uiiiii.

Geniala creatie, nu ca celelalte nu ar fi, dar parca de fiecare data am impresia ca ai scris si mai frumos decat randul trecut. Desigur, asta se datoreaza constantei tale evolutii la care iau parte si ma bucur enorm, pentru ca vad cum tinere talente prind aripi si se inalta. Tare as vrea sa vad carti scrise de tine, sunt sigura ca se va ajunge si la asta intr-un viitor (mai apropiat sau mai indepartat). Oricum ar fi, daca asta se va intampla, sa stii ca eu o sa vin pana la tine ca sa imi dai autograf, am zis. in love

Creatia m-a lasat fara cuvinte. Si pana la urma, ce mai e de zis?

Doamne, Cri. Cu aceasta lucrare m-ai facut sa uit de teza de la matematica. Este atat de minunata, sincer, ma uimesti mai mult pe zi ce trece. Se vede evolutia ta, de la prima lucrare pe care ai postat-o, pana la aceasta. Desi ai abordat milioane de teme, diferite, bineinteles, cele triste impletite cu putina suferinta si iubire te caracterizeaza excelent. Desi, mi-a placut nebuneste si lucrarea ta despre nasterea fiului Satanei. Deci, deja detii doua genuri la care esti as.
Sincer, imi cer scuze ca nu sosesc atat de des pe la lucrarile tale, dar sa stii ca vei ramane mereu idolul meu, muza mea de inspiratie. >:D<
*hug* :* !

Choco - da, aş vrea eu să-mi public un roman. XD Mersi că ai trecut şi că ţi-a plăcut, nu mă aşteptam să îndrăgeşti aşa de tare creaţia asta. Evoluţie, serios? Nu prea cred că am evoluat.
Ambriel - mă bucur că ţi-am făcut un bine. : )) Tristeţe şi ălea ălea pe mine nu mă caracterizează, prefer să dau aceiaşi amplitudine la fiecare creaţie, la fiecare temă, indiferent că e tristă sau fericită. <3 Mersi. *hug*

Marry the death

Alenea mă scufund în pântecele crude ale solului cel negru, e întuneric, afară fumoasa cea palidă şi albă se aşterne peste cimitir. Nici oasele nu mai clenţăne, nici mâţele pline de tăciune nu mai miaună.
Ridic capul, las palmele pe pământ, mă uit în sus apoi în dreapta şi în stânga, dar sunt aşa de neatentă, tu la poarta cea ruginită stai galant în straiele cele negre, zâmbind diavolesc. Ai sosit, e seara nunţii noastre, te-am aşteptat.
O tănără ca mine se lasă pângărită de gânduri necurate, am venit până aici îmbrăcată în straie albe. Vreau să te simt aşa de palid şi de scheletic cum eşti, să mă cuprinzi de talie şi să mă ridici până la craniul tău, să te sărut.
Tânjesc după o idilă sinistră, dar romantică, ca tine nu am mai întâlnit, te vreau doar pentru mine. Mângăiemă cu lama ascuţită, sfăşiemi carnea, modelează-mă după bunul plac, dar fănă regina nopţii şi soţia eternităţii.
Urmează pactul pe care l-am aşteptat, toţii sunt de faţă, morţii par scoşi din basme, zâmbesc fericită, căci o să fiu a ta într-o clipită. Nu mă dau în lături când cu falangele îmi dezmierzi obrajii rumeni şi roşii.
Ne leagă un sărut etern, o viaţă de vis, ceva neomenesc care ne va otrăvii pentru totdeauna. În braţele tale eu stau şi mă gândesc, e timpul să mă ofer ofrandă unui zeu nemuritor.

,,Ne leagă un sărut etern, o viaţă de vis, ceva neomenesc care ne va otrăvii pentru totdeauna. În braţele tale eu stau şi mă gândesc, e timpul să mă ofer ofrandă unui zeu nemuritor.'' Am ramas cu gura cascata la acel rand, pur si simplu, masca... M-ai surprins de data asta, o lucrare atat de frumoasa, minunata... Nu pot sa cred ca poti scrie atat de frumos si atat de mirific. Mi-a placut mult lucrarea, a fost ceva inedit, si diferit. Felicitari.

Cum sa nu ma indragostesc de astfel de creatii, cum? in love

Nu stiu cum sa iti mai spun ca faci o treaba excelenta, pentru ca, desi asta e adevarul, tot ajunge sa fie enervanta aceasta continua repetitie. Imi place la nebunie cum dezvolti subiectele pe care le alegi si modul in care conturezi o lume numai a ta in care cuvintele prind viata si putere si in care orice este posibil. Eu una cred ca vei scrie ceva si vei si publica, caci iti sta in caracter sa duci lucrurile pana la capat si esti ambitioasa. Pe langa asta, faptul ca faci totul din placere si nu din obligatie este un alt atu, asa ca as putea baga mana-n foc ca voi ajunge sa vad in librarii carti scrise de tine. :)

[Trebuie sa fiti inscris si conectat pentru a vedea acest link]

Povestea noastră a început ca oricare alta, nu suntem mai diferiţi decât alţii de pe acest Pământ. Dar dragostea pe care ţi-o port, v-o port curge lin ca un rău într-o pădure.
Nu pot numi un început şi nici nu va fi un sfărşit, ne naştem din iubirea a doi oameni care cu patos şi sfială ne-au creat pentru ca la rândul nostru să simţim iubirea venită din partea lor şi a altora.
Dar plâng când văd că niciodată nu o să fie aşa cum spun, lumea şi-a arătat faţa neagră, m-a speriat, dar m-a întărit, m-a convins şi m-a determinat că dacă voi nu veţi primi iubire de la cel, cea pe care îl iubiţi.
Eu nu voi ţine locul, ci voi fi, pe lângă Dumnezeu, o a doua energie bună şi îngăduitoare care vă va iubi din suflet şi vă va asculta când veţi dori cu nerăbdare să vă aşterneţi gândurile şi emoţiile nutrite în sufletul acela fragil.
Vă văd cum vă zbateţi să trăiţi pe acelaşi pământ crud toţi convieţuim, un cer şi o apă, un soare şi o lună, un infinit şi un vid ne înconjoară şi vă gândiţi dacă veţi putea vreodată să fiţi iubiţi. Nimeni nu cere nimic altceva.
Acesta este sentimentul suprem care ne dăinuie, ne domină, ne face să răvnim la el, e lăcomie câteodată să primeşti iubirea din partea altora, dar din păcate ea nu mai există şi tristă constat că aveţi nevoie de sprijinul cuiva.
El, e sus, ne vede şi trimite pe pământ tot ce este mai bun, doar că voi nu vă deschideţi ochii şi nu observaţi pe aceia care vă iubesc cu adevărat şi vă sunt alături la bine la greu, credeţi cu ardoare că nu mai există nici omenie.
Şi stau şi vă privesc, vă văd cum plângeţi, cum jeliţi, există printre voi necăjiţi, copii fără părinţi, sărăcie, tristeţe, durere şi neştiinţă. Nimeni nu mai ştie cum să ofere o mână de ajutor, dar nu e vina voastră şi eu mă simt la fel.
Am momente când nu ştiu cum să acţionez, dar cred cu tărie că încercarea moarte nu va avea, voi cădea dacă este ca un înger pe un pământ aşa de pustiu şi voi căuta dacă este până la disperare după apă. Dar voi nu trebuie.
Încercaţi să vă priviţi şi să priviţi în jur, căci omul nu a fost singur niciodată, el a mai avut încă un partener de drum şi indiferent cât de mult ne macină gândul că nimănui nu-i pasă, veţi vedea că există speranţă.
E totul efemer, trecător, vă pierdeţi şi e timpul, simt, trebuie să mă ridic şi să vă iau pe fiecare în parte şi să vă arăt că drumul ce trebuie parcurs va fi străbătut în doi ori în trei, ori în infinit. Nimeni nu merge pe căi diferite.
Şi dacă o va face toate se intersectează, la fel ca pârâurile ,ce se varsă în rău, răul în fluvii şi apoi în mare, iar la final în ocean, care este un întreg, unul format din toate. Voi fi cea care vă va iubi. Mereu, e tot ce am de spus.

Prima! ~~Edit! O.O~~

Hellau, my cherrypie! kiss

Ma bucur ca ai mai postat o creatie si ma simt flatata ca sunt prima. b-) Deci, te ador my love! Esti perfecta in arta scrisului, uneori sunt chiar invidioasa. =)) JUst kidding. Deci, te urmaresc fii pe faza, te urmaresc. Aflu tot. Cand postezi anunta-ma!
Superb! in love

Te pup!:*

Ea este aleasa

O priveşti de sus în jos, jucându-te cu acel inel printre degetele-ţi lungi şi aspre. Din nou ai oftat, din nou ai privit-o. O sorbi prea des, îi duci dorul prea rar.
E mereu lângă tine, nu are să te părăsească pentru nimic în lume, sunteţi făcuţi unul pentru celălalt. Ai auzit de prea multe ori asta, ai început să te îndoieşti, dar de ce? Când o vezi?
E pură e inocentă, e chiar în faţa ta, nu trebuie cuvinte sau fapte măreţe să îţi demonstreze cât de mult te poartă în al ei suflet, în a ei inimă de aur. Cu tine adoarme seara cu tine se trezeşte dimineaţa.
Zâmbeşti şi realizezi că ai greşit când ai gândit rău, relaţia voastră va dăinui mereu, va învinge ca sabia răul ce se coboară pe pământ. Sunteţi aceiaşi persoană, de mult aţi fost aşa. Nu te mai îndoieşti.
Ea este aleasa inimii tale, fii sigur că nu o vei pierde, nu te va pierde. Veţi trece împreună prin bine prin rău şi iubirea voastră va înflori de fiecare dată când vă veţi regăsi împreună, într-un moment de pace.

Deci We Are A Hurricane, oficial, esti modelul meu in viata. Dupa ficul tau, imi dadusem seama ca creatile acesta, sunt la fel de uimitoare ca si ficu. in love

Scuze ca nu am comentat, nu merit iertate. crying

Nu cred ca voi ajunge vrodata la un asemenea nivel ca si tine. Sau vom vedea. Imi place foarte mult cum scri, este asa de fluent si sincer. Iti ador creatile. Te astept in continuare cu alte compuneri. Si te rog anuntama si pe mine. kiss

Bella S, poţi dacă o faci. Apreciez că ai trecut pe la gândurile mele. *hug*
Ely love you too sweetheart! Mă bucur că ai prins mesajul. Și nu, nu sunt atât de bună.

Nu îmi cunosc limitele

Tu mă întrebi de unde vine această inspiraţie, eu răspund că din străfundul meu şi nedumerit pari, din nou mă întrebi dacă s-a oprit vreodată această curgere artistică.
Am zâmbit, răspunzând că nu va înceta vreodată din a izvorâ aşa de limpede şi critalină. Ea e ca firea umană, se naşte din pasiune şi dragoste, modelată după dorinţa inimii ce bate nărăvaş în acel moment.
Nu mi-am cunoscut niciodată limitele, nici nu cred că voi avea. În viaţă chiar dacă cazi te vei ridica înapoi şi chiar dacă pierzi o nouă luptă va reîncepe, totul o ia de la capăt, la fel şi tu, nu poţi sta în loc.
Eu, cu gândul făuresc necunoscutul, cânt notele poveştii, scriu şi desenez lumea cea fantastică, locul unde toţi îl numesc Eden sau Infern. E ceva magic, e ceva natural, nu poate fi explicat în cuvinte.
Sunt o creatoare la fel ca El, mi-a dat şansa ca la rândul meu să clădesc un univers nou, un spaţiu paradisciac, dar în acelaşi timp un infern fără margini. E templul meditaţiilor mele, e lăcaşul meu ascuns.
Mă refugiez în el de fiecare dată, nici acum nu i-am desluşit tainele, nici orizontul, nici cosmosul. Mă aflu într-un neant plin de materie, ceva cu adevărat rar şi inexistent. E posibil dacă o faci şi nu visezi.

Închei prin a spune că limita e doar o constrângere în a înlătura omul de la drumul ales, un fel de al marginaliza de infinit şi de al arunca într-o depresie inimaginabilă.
Dar acest lucru îl ridicăm noi în piloni de piatră, ca într-o piramidă fără ieşire şi deşertată.