Buna! Am adus si eu next-ul, a durat un pic cam mult, dar mi-am mai facut de cap pe la "Creatii" si nu am mai avut inspiratie si pentru fic. O sa spun din nou acel plictisitor "E un capitol cam scurt!", dar n-am ce-i face. Eu nu am invatat la fizica pentru maine si simt ca o sa mor!:)) Sper sa va placa acest mini capitol!:)

Capitolul 13

Naruto's point of view

Erau niste decizii pe care le luasem de curand, nici eu nu ma asteptam sa se ajunga aici. Am urat-o, dar asta nu mai conta acum. Aveam mai mare nevoie de ea acum ca niciodata, prietenul meu nu se va mai intoarce. As putea sa spun ca e vina mea ca a ajuns asa, dar stim cu totii ca nu este tocmai adevarat. Eu am fost o cauza minora a schimbarii lui. Nu mai puteam sa fiu prietenul lui care asista la toate lucrurile meschine pe care le face. El deja le-a spus tuturor elevilor ca eu nu mai fac parte din gasca lui, dar nu-mi pasa. Nu-mi mai pasa ca nu voi mai fi inconjurat de fete frumoase, nu mai am nevoie de ele, o am pe ea. Sasuke va fi furios, dar asta e din vina lui. Sper. Aveam de gand sa il evit si sa ma prefac ca nu am fost niciodata prieteni, dar stiu ca asta nu se va intampla.
Am parcat noua mea masina pe aleea din fata casei Sakurei. Un Vanquish negru destul de luxos. Daca ieseam cu Sakura, aveam de gand sa fac in stil mare. Sasuke o ducea la scoala in fiecare zi, iar eu nu voiam sa fiu mai prejos. Sakura merita ce-i mai bun, fie de la mine, fie de la alt ratat. Am claxonat de doua ori, dar ea nu iesea din casa. Am asteptat putin, dar apoi m-am decis sa ma duc sa vad ce-i in neregula. Nu m-am mai obosit sa apas pe sonerie, oricum Sakura era tot timpul singura acasa.
De cum am pasit pe holul lung de la parter, am auzit zgomot la etaj, se auzea ca si cum tocmai era un cutremur extrem de mare. Sceptic, am urcat scarile. Cand am ajuns la capatul lor, am vazut-o pe Sakura intrand dintr-o camera in alta ca o tornada. Cand m-a vazut, s-a uitat uimita la mine, apoi privirea i-a devenit rusinata. Cand mi-a citit expresia intrebatoare de pe fata, mi-a oferit un raspuns logic. "Nu m-am trezit la timp" a spus. Mi-a facut semn sa intru in camera ei, iar eu m-am asezat pe pat. Am mai continuat sa o privesc timp de zece minute, apoi ea a fost in sfarsit gata. I-am luat geanta cu carti si am dus-o in masina, iar ea a venit dupa mine.
Ea a fost tacuta pe tot parcursul drumului, iar eu nu am avut suficient curaj incat sa rup acea tacere ce se lasase intre noi. Priveam in fata, parand concentrat asupra semafoarelor. Dar nu eram. Eram preocupat in legatura cu Sakura. Nu aveam de gand sa las nimic sa o raneasca cat timp voi fi langa ea, dar asta ma face sa ma gandesc la ce se va intampla cand vom fi la ore. Fiind cel mai popular din liceu, Sasuke ii putea face pe toti sa ii respecte ordinele, chiar si pe colegii ei. Eram ingrijorat, Sasuke s-a transformat intr-un idiot care nu e capabil sa gandeasca logic. Pana acum cateva zile, eram sigur ca inca o mai iubeste. Dar actiunile lui indiferente fata de Sakura s-au transformat intr-unele total nebunesti.
Din cauza faptului ca am intarziat, parcarea era plina, asa ca am fost nevoit sa imi las masina langa cea a lui Sasuke. Am deschis portiera, dar inainte sa ies din masina, Sakura m-a prins de mana. M-am intors intrebator, dar ea doar se uita la masina lui Sasuke.
-Imi este frica, a soptit.
Stiam ca ii era, nici nu exista un motiv logic pentru care sa nu ii fie. M-am eliberat din stransoarea ei si am iesit din masina. Am mers in jurul masinii pana la portiera ei, pe care am deschis-o. M-am aplecat spre ea si am sarutat-o pe frunte, sperand ca va fi mai linistita dupa gestul meu.
-Totul va fi bine, nu ai de ce sa iti faci griji.
Cuvintele pe care le-am spus erau mai mult pentru a ma incuraja pe mine, dar nu isi faceau efectul. Nici macar eu nu le credeam, sa nu mai spunem de ea. Mi-a oferit un zambet inocent si a iesit din masina. I-am luat geanta cu carti, iar ghiozdanul meu mi l-am spus in spate.Stiam ca elevii ne priveau, dar incercam sa nu ii bag in seama. Nu era nevoie sa ma iau de ei, aveam si asa destule probleme pe cap. Plus ca, in felul acesta, nu i-as oferi Sakurei un motiv pentru care sa se linisteasca. Am dus-o la clasa ei, iar acolo s-a intalnit cu Ino. Din cate stiam, era singura prietena care ii ramasese. Hinata a incetat sa mai vorbeasca cu ea in momentul in care ea s-a despartit de Sasuke. Am urat-o pentru asta, intotdeauna paruse o prietena asa buna, doar ca acum sa o lase singura in cel mai trist moment al vietii ei.
Nu am sarutat-o, crezand ca asta i-ar fi ingreunat si mai mult situatia. Ino mi-a aruncat o privire cercetatoare, dar a luat-o de mana pe Sakura si au intrat in clasa. Am urcat scarile spre clasa mea si am trecut pe holul plin de elevi care alta ocupatie nu aveau, decat sa se holbeze. In fata usii de la clasa mea era Gaara ce ma privea urat. Stiam ca o placea pe Sakura inca de cand era cu Sasuke, dar se conforma doar in a fi prietenul ei. Am trecut de el, deschizand usa. L-am vazut imediat pe Sasuke cu banda lui de natarai, dar am renuntat imediat in a-i mai privi si m-am indreptat spre locul meu, acum langa Yuuki. Am scos castile din urechi si am inceput sa ascult muzica, ora avea sa inceapa in cateva minute. Nu aveam nici un motiv pentru care sa vorbesc cu ceilalti, ma vor jigni sau doar ma vor ignora. Nici o varianta nu era prea frumoasa, asa ca mai bine imi tineam gura. Stiam ca acum incalcam toate regulile, dar daca tot merg in Iad, macar sa am o lista lunga de motive.
Ora de literatura a trecut foarte greu, dar asa era la scoala, trebuia sa te conformezi. Mi-am luat telefonul din banca si am plecat spre clasa Sakurei. Nu l-am vazut pe Sasuke si pe nataraii lui, asa ca am inceput sa alerg. Aveam o presimtire proasta, trebuia sa ma grabesc. Elevii radeau si se prosteau, dar se uitau la mine, dandu-mi senzatia ca eu eram motivul pentru comportamentul lor. As fi dat orice ca sa ii pot vedea cu un pumn in fata, dar nu aveam timp.
Am vazut-o pe Hinata si pe pitipoancele ei rezemate de caloriferul din hol. Nu am vrut sa le iau seama, dar ceea ce vorbeau m-au facut sa ma opresc si sa ascult.
-I-a facut sa se certe, va dati seama cat de rea e? Are acel comportament de nevinovata, dar pe noi nu ne pacaleste. E ticaloasa, iar ei doi nu inteleg. De ce sa se bata pentru una ca ea?
Erau fete, trebuia sa imi amintesc asta. Imi treceau prin minte atatea jigniri, dar niciuna nu definea exact persoanele din fata mea. Iar Hinata, ea m-a dezamagit total. Am crezut ca erau prietene, o vorbea pe la spate? M-am apropiat de ele, suficient incat sa ma vada.
-Cine va credeti sa comentati despre ea? Sunteti voi mai bune ca ea? Sakura nu a facut nimic, nu e vina ei. Sunteti niste proaste, nici macar nu stiti adevarul. am tipat.
Ceilalti elevi s-au intors spre noi, fiind curiosi de discutia mea cu aceste mironosite. Idioate!
- Naruto, nu fi asa! Daca o sa continui sa ne jignesti, noi nu te mai putem apara! a spus cea blonda, al carei nume nu-l stiam.
- Atunci nu fiti de partea mea.
Am plecat. Nu meritau sa ma consum pentru ele, trebuia sa o vad pe Sakura. Am intrat in clasa ei si am vazut-o stand de vorba cu Ino. Radeau, ceea ce m-a bucurat enorm. Nu-mi mai amintesc cu exactitate momentul in care Sakura a ras, dar era frumoasa cand o facea. M-am apropiat de ele, iar asta le-a atras atentia. Amandoua mi-au zambit, iar eu le-am raspuns in acelasi mod.
-Tu chiar poti rade! am tachinat-o pe Sakura, razand.
Au ras si ele, dandu-si seama ca aveam dreptate. M-am apropiat de Sakura si am luat-o in brate, ma simteam mult mai linistit cand era langa mine. M-am alaturat discutiei fetelor, care s-a dovedit a fi despre noul dans al lui Miku, un tip de la clasa de vis-a-vis. Sakura chiar a incercat sa faca la fel ca el, dar a sfarsit prin a rade de propriile miscari. Acum stiam ca Hinata nu i-a fost niciodata o prietena adevarata, Ino a demonstrat ca ceea ce era intre cele doua era doar prefacatorie. O stiam pe Ino de cand eram mic copil si am stiut ca nu era o persoana rea, dar nu am crezut niciodata ca va fi in stare sa devina o tinta doar pentru prietenia ei cu Sakura. Stia si ea, la fel de bine ca noi, ca lucrurile nu aveau de gand sa fie usoare, dar nu-i pasa, voia sa fie alaturi de prietena ei si asta ma incanta.
L-am vazut pe Sasuke in tocul usii, dar imediat ce mi-a observat privirea atintita pe el, a plecat. Prietenii lui l-au urmat, disparand in mai putin de doua secunde. Le-am privit pe fete, se pare ca nu il observase pe brunet. Imediat dupa asta, clopotelul anunta sfarsitul pauzei. Am sarutat-o pe Sakura pe frunte si am salutat-o pe Ino si am plecat spre clasa mea. Poate ca ma grabisem sa cred ca ea va fi in pericol, poate ca Sasuke nu se schimbase atat de mult pe cat am crezut.
Cand am ajuns la scari, acolo erau prietenii lui Sasuke, cei pe care ii considerasem odata si prietenii mei. Mi-au facut semn sa merg dupa ei, iar eu nu am obiectat, urmandu-i. Pe hol inca erau destui elevi, nu merita ca urmatoarea scena sa fie vazuta de toti.
Au deschis usa de la baia baietilor, iar inauntru am putut vedea perdeaua densa de fum. Totusi, nu era nimeni acolo. Imediat dupa ce am intrat, am primit un pumn in burta. Am scancit, dar m-am intors spre ei. L-am vazut pe Sasori in fata, privindu-ma nervos.
- Ai fost un prost, l-ai tradat.
Astea au fost ultimele cuvinte pe care le-am auzit inainte ca totul sa inceapa. Sasori m-a lovit cu piciorul in burta, apoi Meiji, iar imediat dupa asta, Kirai mi-a dat cu o bata in spate, ceea ce m-a facut sa pic pe gresia rece. La inceput, am stiut de la cine primeam loviturile, dar peste putin timp, nu mai stiam nimic. Simteam loviturile una dupa alta, dar nu ma puteam apara. Erau mai multi, nu aveam nici o sansa. E ingrozitor cand iti dai seama ca singurul zgomot care se mai aude este produs de coastele tale ce sunt rupte una cate una. Ma durea atat de tare, incat nici macar nu stiam din ce parte a corpului venea durerea. Ma durea tot, iar loviturile lor accentuau durerea, daca se putea asa ceva. Era cea mai mare durere pe care am simtit-o vreodata, cea mai cumplita, cea mai ingrozitoare.

Buna !
Mersi ca m-ai anuntat !
A fost foarte frumos !
Ma bucur ca este un capitol lung .
Ce idi**i sunt ! Adica cum sa-l bata pe Naruti ?
Cat ii urasc !!!! Mai ales pe Sasuke !
Te rog anunta-ma cand pui nextul !

Ce imi placeeeee ! Saraca Sakura , ea il iubeste pe Sasuke , iar el e unmare badaran , nme cei drept si el a iubit-o pe ea si ea si-a batut joc de el ......... Oricum sper sa se mai calmeze apele si tee rog eu sa aduciiiii nextul cat mai repede si nu uita sa ma.anunti :-*:-*:-*:-*:-*:-*:-*:-*:-*<3<3<3<3<3<3<3 te pup :-*

Foarte frumos şi trist !
Atât pot spune ...
Nu-mi vine să cred că Naruto şi-o i-a din cauza lui Sasuke şi a răutaţii lui ...
Sper că vei aduce următorul apitol repede şi îţi mulţumesc din suflet că mă anunţi şi pe mine

Doamne, Doamneee! Acest capitol a fost minunat, la fel ca celelalte. Îți ador felul de a nara, știai asta? Ești un geniu! Și cum ai încheiat, crimă! Adooor finalul, știi că e exact genul care-mi place!
Abia așteptăm next-ul! Hai repejor cu el!
Te iubesc!
Kiss, kiss.

Mă bucur că ai adus next-ul mersi pentru mesajul privat, chir m-am bucurat foarte mult.
Capitolul a fost superb. Inițial l-am judecat pe Sasuke pentru noul comportament, dar apoi m-am gândit mai bine și am realizat că și eu aș fi abordat la fel situația, adică aș încerca să par nepăsătoare și dură.Dar totuși, asta nu îl scuză dacă el e cel care i-a pus pe tipii ăia să îl bată pe Naruto. Apropo de Naruto îmi place de el e protectiv și drăguț(ce fată nu și-ar dori un băiat ca ăsta).Oficial o urăsc pe Hinata și pe grupul ei de bârfitoare , poate în unele privințe nu greșesc chiar așa de mult dar până la urmă e viața Sakurei dici nu au dreptul să îi judece comportamentul.
Next-ul repede și multă multă inspirație pentru următorul capitol

Doamne, cat am asteptat capitolu asta ! Tu chiar stii sa te faci asteptata . Ei bine, dupa munca si rasplata ! Imi place mult, mult de tot continuarea ! Bine, chiar daca imi vine sa intru in pc si sa bat niste tipi si o tipa ! Nu mai conteaza asta! Si, Sakura a zambit! O_O Nu cred stai putin, trebuie sa notez asta undeva! Cred ca nu mai e nevoie sa iti spun ca astept Next-ul nu?

Vaii nu'mi vine sa cred ce'am pierdut
Deci iti ador ficul
E unul dintre preferatele mele
Te rog mult adu nextuu' repede ca nu mai pot
P.S. Anunta'ma si pe mine cand il pui

Heeii geniu mic! Imi pare asa de rau ca nu am trecut mai devreme pe aici, doar ca nu am mai intrat pe forum asa de des, si imi cunosti problema.. Minunat capitol, chiar daca e el asa scurt, ma bucur ca venit, stiu cum e cu scoala si chestiile astea, asa ca inteleg! Ce pot sa zic, mi-a placut doar ca nu il mai suport pe Sasuke e o j*vra, Naruto nici macra nu e vinovat, dar ce sa-i ceri! Astept next-ul!
Mersii ca m-ai anuntat!

Hei, dupa cum puteti observa, am adus next-ul. Sper din tot sufletul sa va placa, avand in vedere ca pe la jumatatea capitolului, inspiratia m-a abandonat. Va pup!

Capitolul 14

Sasuke's point of view


Si cateodata nu vezi lucrurile asa cum ar trebui. Lucrurile care nu sunt in favoarea ta te enerveaza, speri ca totul e fals si ca in spatele a tot ce e evident, se ascunde altceva. Asa am crezut si eu, dar totul s-a dovedit a fi doar in imaginatia mea. O vedeam mereu alaturi de el, toata lumea stia ca e adevarat, dar eu refuzam sa cred asta. "Era prietenul meu, nu-mi putea face asta" imi spuneam mereu. Dar s-a intamplat, intr-un final. Dar nu puteam fi intr-u totul suparat pe el pentru ca ea nu a fost niciodata mai fericita ca acum. Nu puteam fi atat de egoist, dar totusi eram.
Aveam nevoie de cateva momente in care sa fiu eu, asa ca am plecat acasa. Nu aveam nici chef si nici cuvinte sa imi explic actiunile. Nu stiu ce aveam de gand sa fac in continuare, nu voiam sa ma gandesc la asta acum. Voiam sa dorm cand voi ajunge acasa, nu eram obosit, doar voiam sa scap de tot, iar somnul parea o idee buna.
Imediat cum am intrat in camera, mi-am aruncat ghiozdanul pe undeva pe langa birou si m-am aruncat in pat. Era bine sa stai intins, ma simteam mai odihnit. Nu am putut evita sa ma gandesc la Sakura, numele ei mi-a venit imediat in minte. Eram un idiot, am ranit-o de atatea ori, dar nu ma puteam opri, pur si simplu faceam toate astea inainte sa gandesc. Stiam ca ea nu ma merita pe mine, Naruto e tot ceea ce are ea nevoie. Prietenie. Compasiune. Iubire. Eu nu ii puteam oferi nimic, devenisem cel mai de temut elev din scoala si nici macar nu mi-am dat seama de asta. Faceam lucruri inutile, fara sens, sperand ca ea va observa ca m-am schimbat, ca nu ma mai afecteaza alegerea ei de a ne desparti.
Am auzit un sunet ca de alarma, dar nu l-am bagat in seama. Imi era prea sila sa ma ridic din pat sa vad ce se intampla. Am incercat sa adorm, dar sunetul acela devenea din ce in ce mai enervant. Am sarit imediat din pat cand mi-am dat seama ca acel sunet era defapt soneria. Am oftat si m-am dus sa vad cine e. Nu am apucat sa deschid bine usa, ca am primit o palma peste fata. M-am uitat surprins si in acelasi timp enervat la blonda ce tremura de nervi.
- Esti un mare prost! mi-a spus, in timp ce trecea pe langa mine.
Am inchis usa si am urmat-o pana in sufragerie. Cand a ajuns in fata televizorului, s-a intors cu fata la mine si si-a continuat micul discurs:
- Cum ai putut sa le faci asta prietenilor tai? Te-ai transformat intr-un nenorocit. Niciunul dintre ei nu merita una ca asta, cum ai putut? E vorba de Sakura, fata pe care tu o iubesti, iar Naruto, cel mai bun prieten al tau. Cu ce ti-au gresit? Cu ce? Ca au vrut sa fie impreuna? Asta nu-i un motiv, nenorocitule! Ura ta pentru faptul ca sunt impreuna te-a adus in situatia sa ordoni sa fie batuti pana vor fi bagati in spital?
La inceput nu imi pasa de ceea ce vorbeste, mi se pareau bazaconii, dar cand am auzit ultima propozitie, m-am intors, am luat cheile de pe masa si am plecat spre masina. Nu-mi mai pasa de Ino care tipa dupa mine sa ma opresc, trebuia sa ajung la spital. Ce naiba au facut idiotii aia? Nu le-am spus sa faca nimic in legatura cu asta! Sasori m-a intrebat ce vreau sa faca cu ei, dar i-am spus ca nu ma mai intereseaza. Ma interesa, normal, dar nu voiam ca ei sa stie asta. Nu suportam ca altii sa ma priveasca in acel mod plin de mila, nu voiam asta. Chiar daca eram capetenia gastii, asta nu insemna ca ei trebuia sa afle totul despre mine. Nimeni nu stia cu exactitate cum ma simt, nu i-am lasat sa-mi vada sentimentele. Nu voiam sa devin din nou cel slab, cel batjocorit.
Am parcat masina in fata spitalului, de abia mi-am amintit sa o incui, si am intrat in cladirea uriasa din fata mea. Mirosul spitalelor imi provoca greata, iar in situatia de fata nu era o exceptie. Vedeam peste tot bolnavi, doctori, asistente si vizitatori care, ori dormeau pe scaunele din hol, ori plangeau. Mi-a parut rau pentru cei indurerati, dar nu am stat sa le admir suferinta si am continuat cautarea.
- Ma scuzati, imi caut prietenii, au fost adusi in urma cu putin timp. Sunt de la Colegiul National Economic. i-am spus unui doctor care trecea pe langa mine.
S-a uitat la mine nervos, apoi cand mi-a auzit cuvintele, m-a privit cu mila.
- Dupa colt, prima usa pe dreapta, dar nu poti intra. Cei doi sunt in stare critica, au fost batuti foarte rau, au nenumarate coaste rupte.
Acum stiam de ce ma privea in acel mod, ii era mila de mine pentru ca prietenii mei se aflau in acea situatie. Dar el nu stia un lucru, totul se intamplase din vina mea. I-am soptit un "Multumesc" si am alergat spre holul in care el ma indrumase. Imediat ce am pasit pe acel hol, am vazut zeci de copii asteptand in fata usii. M-au privit si ei la randul lor, dar curiozitatea era mult mai mare decat ma asteptasem. Probabil ei stiau cine i-a agresat, dar nu aveam nici cea mai mica dorinta de a-i intreba. Pe oricine, nu pe ei. Dupa toti acei elevi l-am putut vedea pe Akira. Statea la o distanta de aproximativ un metru de ceilalti, proptit de perete. Stiam ca nu e chiar cea mai potrivita persoana pe care sa o interoghez, dar nu aveam alta optiune. Aveam nevoie de raspunsuri si uram sa stiu ca aveam doar aceasta optiune pentru a le afla.
Am mers pana la Akira cu privirile celorlalti gaurindu-mi spatele, si m-am pus in aceeasi pozitie ca si el.
- Nu inteleg ce mai cauti aici, nu ti se pare ca le-ai facut destul rau?
Ma asteptam la asta, zau, chiar ma asteptam. Mi-am indreptat privirea spre persoana care a vorbit si l-am vazut pe Akira uitandu-se urat la mine. Avea dreptate, evident, dar nu puteam sa nu ma simt furios cand il auzeam pe el spunand asta. In mintea mea de ticalos, el era doar un tanc care trebuia batut. Probabil nu era tocmai o persoana rea, dar nu interesa sa stiu asta. L-am adaugat pe lista mea de prosti din momentul in care s-a crezut prea bun si a sarutat-o pe Ryu. Nu imi placea de Ryu in mod deosebit, dar trebuia ceva cu care sa-mi accentuez indiferenta fata de despartirea de Sakura. Era vorba de orgoliu, de nimic altceva.
- Ce s-a intamplat? l-am intrebat, ignorandu-i spusele de acum cateva secunde.
M-a privit din nou, in acelasi mod, probabil accentuand si mai mult enervarea sau dezgustul fata de persoana mea. Oricum nu-mi pasa, orice ar face imi este indiferent.
- Faci pe prostul?
- Nu intentionez.
A oftat. Stia ca nu aveam de gand sa cedez si ca ar fi mai bine sa imi spuna ce aveam nevoie sa stiu.
- Sasori si baietii lui i-au batut pe amandoi. Nu te face ca nu sti nimic, asta s-a intamplat imediat dupa ce ai plecat din clasa noastra. Pe Sakura au venit niste tipi si i-au spus sa mearga cu ei, iar ea, nevrand spectacol, a acceptat. Peste cateva minute, a venit profesoara de serviciu sa vorbeasca cu doamna diriginta, care avea ora cu noi, despre conflict. De Naruto nu stiu nimic, de el am aflat cand am ajuns la spital.
Imi strangeam pumnul in semn de nervi. Sasori, nenorocitul, cum a putut face asa ceva? Nu i-am spus sa faca nimic, absolut nimic. Am dat cu pumnul in perete, ceea ce le-a atras atentia elevilor din acelasi hol.
- Unde e acum? am spus printre dinti.
Aveam nevoie sa il vad in fata ochilor, presimt ca asta nu va fi o situatie prea buna pentru el, dar nu pot face nimic. E un prost, trebuia sa plateasca! Uram tot in acel moment. Uram faptul ca sunt eu, uram ca mi-am creat o gasca in care Sasori sa faca parte, uram chiar si idiotii care se holbau la mine ca si cum as fi cel mai interesant lucru din viata lor. Ipocriti, daca ma intrebai pe mine!
- Daca stiam, fi sigur ca nu mai eram aici.
Raspunsurile lui fara pic de bun gust continuau sa ma enerveze, asa ca am plecat imediat ce mi-am dat seama ca pustiul nu-mi va mai oferii informatii interesante. Am trecut din nou prin multimea de elevi fara ca macar sa imi pese ca sunt privit cu admiratie, furie sau nepasare. Cand am ajuns la iesirea din spital, m-am intalnit cu Ryu, dar nu i-am adresat niciun cuvant. Nu aveam nici cuvinte si nici chef sa vorbesc cu ea acum.
- Sasuke, unde te...
Nu mi-a pasat ca ea incerca sa vorbeasca cu mine, am continuam sa merg pe drumul meu spre masina. Contrar a ceea ce a spus Akira, eu aveam o vaga banuiala unde ar putea fi Sasori si ceilalti idioti. Exista un loc, un bar, unde mergeam toti dupa ore sau atunci cand faceam prostii la scoala si trebuia sa disparem pentru cateva ore pentru a lasa apele sa se linisteasca. Ma comportam ca un nebun, nu-mi mai pasa de nimic ce nu avea legatura cu Sakura si Naruto. Ma simteam ca un netrebnic, nefiind capabil de a face ceva. Gelozia mea mi-a bagat prietenii in spital, singurii pe care ii aveam. Ceilalti nu sunt prietenii mei, sunt niste persoane false care adora faima si frumosul. Sunt incapabile de a gandi corect intr-o situatie in care trebuie sa alegi intre o persoana populara, misogina si fara pic de respect si o persoana simpla, sociabila. Obisnuiam sa fiu una din acele persoane, dar asta doar in exterior. Eu nu mi-as vinde niciodata sufletul cuiva, mai ales a unul lucru stupid cum ar fi popularitatea. M-am schimbat, adevarat, dar am suferit in acelasi timp. Ceilalti au crezut ca m-am schimbat pentru ca asa imi era mai bine, nu-i nimic, eu am vrut sa creada asta. Lumea spune ca sunt puternic, dar eu abia mai rezist. Am fost ipocrit, evident, nimanui nu i-a pasat. Am fost doar un baiat cool, inca mai sunt, lumea inca mai crede in minciuna. Nu-i pot acuza, si eu eram in acelasi stadiu in care erau si ei. O lume plina de minciuni, nimic nu mai era adevarat, incat nici macar nu stiai ce sa mai crezi sau daca sa faci asta. Imi era atat de dor de vechea mea viata incat nici macar nu stiam daca inca mai traiesc in cea de acum. Ma simteam ca un observator care vede tot ce se intampla, dar care fara sa poata sa participe la actiune in vreun fel. Repet: eram un netrebnic.
Am parcat masina in fata barului "La tortura", genial nume, dupa parerea mea. Bodyguard-ul m-a salutat, iar eu i-am raspuns cu doar o aplecare din cap. Veneam destul de des pe aici, toti angajatii ma stiau. Imediat ce am pasit in incapere, am simtit mirosul de tigari, droguri si alcool. Combinatii fatale, evident, dar cui ii mai pasa daca te duce in extaz? L-am cautat cu privirea pe Sasori, dar nu l-am putut observa. In schimb, l-am vazut pe Aoi, un tip din gasca care umbla mereu cu roscat. M-am dus la el, iar cand m-a vazut, a afisat un zambet admirativ. Nu mi-a pasat ca ma privea ca pe un superior, stiam sigur ca a fost unul din tipii care s-au atins de prietenii mei.
- Unde e Sasori? l-am intrebat furios.
Aoi si-a dat seama ca situatia nu era tocmai roz, iar eu nu ma jucam.
- Sunt chiar aici.
Atat eu, cat si Aoi, ne-am intors privirile spre roscatul care cobora scarile. Avea un zambet dezgustator de satisfacut, iar eu eram sigur ca era despre bataia de mai devreme. I-am dat drumul lui Aoi, mai mult impingandu-l inapoi pe canapea, si m-am dus la Sasori. El nu si-a dat seama ca gresise nici in momentul in care l-am luat de guler si l-am lovit cu pumnul in fata. Era din nou satisfacut, lucru care, practic, ma inebunea.
- Am reusit, asa-i? Idiotii aia doi au platit pentru ce ti-au facut, esti fericit, nu?
Spusele lui m-au facut sa il lovesc din nou, de data asta cu si mai multa forta. Dupa tot ce a facut, el chiar credea ca eu sunt fericit pentru faptul ca prietenii mei sunt in spital, crezand ca eu sunt cauza durerii lor. Era nebun, iar eu la fel. Am continuat sa il lovesc pana in momentul in care Aoi m-a prins de brat. L-am privit nervos, iar el, speriat fiind, mi-a dat drumul.
- Sa te ia dracu, idiotule! Daca ei vor pati ceva din cauza asta, nu vei mai avea zile sa ii vezi suferind. [i]

Cât de emoționant! Săracul Sasuke! Îl înțeleg profund! Nici n-a realizat când s-a transformat in cel mai temut tip din scoala. Sper ca Sakura si Naruto sa nu pateasca nimic! Adica, trebuie sa isi revina amandoi, nu-i asa? AMANDOI am zis!
Mă bucur că ai postat next-ul! Chiar de asta aveam nevoie!
Abia aștept sa te pui iar pe scris! Hai scrie, scrie, scrie!
Kiss, kiss.

Buuuuu! (D) Il bat, ii bat, ah, doamne, si-asa au fost batuti, ce sa mai bat si eu? Oricum, capitolul a fost foarte frumoas, asa cum ne-ai obisnuit deja, si nici nu ma asteptam la mai putin. De asemenea, mi-a placut situatia in care a ajuns Sasuke - contrar situatiei critice in care se afla piretenii lui. Cam merita toate astea, mai ales dupa cate a facut; avea nevoie de o lectie si inca una dura. Poate asa ii mai trece avantul, ca prea si-a luat zborul asa, in neant. Ma rog, deja aberez, Ideea e ca imi place tare, tare mult si ca vreau nextul repejor. Te pup si succes la scoala.

Buna !
Ms ca m-ai anuntat !
Mi-a placut foarte mult !
Sper ca Saku si Naru sa fie bine .
Insafarsit si-a revenit Sasuke !
Astept nextul !
Te rog anunta-ma cand il pui !
Te pup !

Mamaaa O_O! Te ador !!! Nu pot sa cred cat i-a luat lu' domnu Sasuke sa se trezeasca putin! Trezeste-te Sasuke, haide, termina-ti vacanta in cosmos ca te asteapta lumea. Sper ca Sakura si Naruto sa-si revina. De Naruto nu prea "ma intereseaza" ce mi-a acaparat toata atentia e ca au batut-o si pe Sakura! Deci cred ca o sa ma pun pe impartit pumni, picioare si palme! Sper sa-si revina cat mai repede nu? Adica, haide nu au cine stie ce, doar cateva coaste rupte acolo, dar isi revin ei. Doar sunt personajele principale ale "dramei" nu?
De ceilalti, ce za zic.... vreau sa le vad reactia tuturor cand vor afla ce a facut Sasuke, defapt inca nu a facut nimic, vreau as vad ce o sa faca! Grabeste-te si tu cu next-u ca eu mai uit, si nici nu prea mai am cand sa intru pe pc.

Frumos capitol. Ca de obicei, plin de sentimente.
Imi place. Si nu te minti eu una chiar nu mi-a parut ca ti-ai pierdut inspiratia.
E chiar reusit. Mie una asa mi se pare.
Multumesc de anunt sper sa faci asta si data viitoare.
Te pup.
Zbye!

Mersi pentru mesajul privat. Chiar așteptam un capitol din perspectiva lui Sasuke, eram foarte curioasă să văd cum gândește și din ce punct de vedere privește toate aceste conjunctură.
Nu mă așteptam ca toată această situație să degenereze așa ctare, adică cu Naruto și Sakura la spital și încă în stare critică. Mi-a plăcut de Ino în acest capitol trebuia să vină cineva care să îl trezescă pe Sasuke la realitate din această încercare disperată de a încerca, că nu suferă după Sakura. Mi-au plăcut mult replicile lui Akira din acest capitol. Eram mai mult ca sigură că nu Sasuke l-a pus pe Sasori să îi bată pe cei doi adică înțeleg că s-a schimbat dar încă ține foarte mult la prietenii lui și nu îl văd în stare să facă așa ceva.
Ard de nerăbdare să îți citesc următorul capitol deci next repede.