Cap15:Amintiri dureroase
-Sora pe naiba!se auzi vocea entuziasmata a Kairei.M-am intors rusinata catre ea si am privit-o doar cu un ochi,celalalt era atintit pe Sasuke,intrebandu-l din priviri"Ce facem",Kaira ranjea cu gura pana la urechi,dar sub entuziasmul ei,se putea citi socul si dezaprobarea pe care o simtea,doar era logic,adica tocmai m-a vazut sarutandu-ma cu "fratele"meu,um...am dat de naiba sau ce?
M-am ridicat cu greu de pe abdomenul brunetului,si mi-am fixat toata atentia pe Kaira care se pare ca venea catre mine cu pasi apasati ci cu o spranceana ridicata,avea niste sprancene negre si groase ca si niste cabluri de electricitate,iar figura care ii era intiparita pe chip,o facea sa arate foarte comic,m-am abtinut cu greu sa nu chicotesc,cand aceasta se opri in fata mea.
-Astept o explicatie!spuse satena pe un ton autoritar..Bine,deci ce sa ii spun eu asteia,scotoceam intens printre ganduri,o minciuna gogonata care sa ma ajute sa razbesc la capat.In timp ce eu ma gandeam asa intens,Sasuke se ridica in capul oaselor si incepu sa ii povesteasca si sa ii infatiseze asistentei,nimic alceva decat adevarul gol golut....bine se pare ca brunetul s-a lovit destul de rau la cap,daca chiar avea impresia ca asistenta va intelege spusele acestuia si nu ne v-a da pe amandoi afara in suturi...
-Inteleg!spuse Kaira pe un ton destul de serios,spre socul meu.Cum poate sa fie asa de calma.parca nu aveau voie persoane straine in incinta spitalului.Dar era de asteptat ca asistenta sa creada si ca pamantul e patrat,datorita intensitatii privirii lui Sasuke care acum isi exercita farmecul asupra Kairei,aceasta parand total ratacita si captivata de privirea intensa a baiatului.
-Poti sta cat doresti tu!il anunta Kaira pe Sasuke,care acum statea relaxat intins din nou in pat.Si tu la fel...Sakura!adauga ea dupa doua minute,minute petrecute doar admirand frumusetea tipului de langa mine,wow se pare ca Sasuke are un mare efect asupra fetelor indiferent de varsta,adica Kaira avea vreo 26 de ani,si era atrasa de pustiul de 16 ani.Dupa aceea Kaira parasi camera,eu reluandu-mi atentia catre Sasuke,care ranjea,ochii lui scanteietori cerand ceva,ce ii voi oferi numai decat.M-am dus din nou langa el,cuibarindu-ma in bratele lui si sarutandu-l usor pe gat:
-Trebuie sa ma inveti si pe mine sa manipulez oamenii doar cu privirea!
Sasuke scoase un suras si ma pupa pe frunte,glasuind sovaielnic:
-Nu e manipulare,e doar un fel de motivare,foloseste-ti sarmul Sakura,caci ai destul!
Am inceput sa radem amandoi.M-am oprit o secunda mintea mea fiind invadata cu cateva intrebari,care trebuiau neaparat sa isi afle raspunsul,chiar daca ii provocau lui Sasuke disconfort:
-Te vei intoarce la tatal tau?l-am intrebat eu cu fermitate..
Am auzit un oftat trist:
-Nu prea am de ales,nu-i asa?plus ca maine ma vor externa,deci da!spuse acesta facand o grimasa
-Sper doar sa-l mustre constiinta pentru ce ti-a facut,sau macar sa isi ceara scuze!am mentionat eu,tare si raspicat
La auzul acestor cuvinte acesta incepu sa rada:
-Sa isi ceara scuze,glumesti se hlizi acesta stramband din nas.Nu si-a cerut scuze nici atunci cand i-a rupt o mana si un picior mamei!spuse acesta cu o voce timorata,unindu-si sprancenele sub forma unei incruntaturi.
-Calmeaza-te!li-am glasuit eu,mangaindui palma fina si uscata..mai bine te-ai culca,inregula?
Sasuke imi zambi suav si imi obiecta o chestie:
-Cu o singura conditie,ranji:Nu imi place sa te vad dormind pe scaun,si nici nu cred ca e confortabil,dormi aici...langa mine!
Am aprobat repde,ce pot sa spun,era o oferta de nerefuzat...




A doua zi...
Era ora 14:20,acum doua ore si jumatate l-au externat pe Sassuke,dar cum acesta nu prea vroia sa ii vada mutra lui Ukoto,si eu sa ascilt trancanelile si reprosurile tatei,in legatura cu aceste 2 saptamani de tacere am hotarat sa iesim putin prin oras,macar sa mergem la o cafea si sa mai discutam una alta,dupa aceea ne-am luat inima in dinti si am hotarat sa venim acasa,si acum..Iata-ne amandoi in fata blocului,respirand greoi din cauza emotiei si a celorlalte probleme.Am hotarat totusi sa nu mergem cu liftul deoarece era mai amuzant sa urcam scarile ca niste copii mici si hiperactivi.
Cand am ajuns la etajul trei gafaiam puternic amandoi,lucru care ne-a facut sa chicotim incet.Chicotit care intr-o secunda sa oprit atunci cand am vazut cine se indrepta cu pasi greoi si masurati catre noi.Cu o miscare subtila Sasuke ma trase in spatele lui,pozitionandu-se protectoe in fata mea,eu privind cu ura peste umarul brunetului,acea persoana dezagreabila.
-Mai,mai uite pe cine avem noi aici,se pare ca "micutul"Sasuke si-a revenit!spuse acesta in batjocara cu vocea lui groasa si iritanta ca de urs
Sasuke ma stranse cu putere de mana,probabil era un imbold pentru a se calma,si vad ca functiona,acesta stand linistit fara sa scoata vreun sunet..
-Hah ce gluma buna,sper ca asta te-a invatat minte sa nu mai fi obraznic cu mine!a debitat el inchizand ochii,apoi si deschise,clipi de doua ori si isi muta privirea de la el la mine..
-Si pe cine avem noi aici?bagacioasa noastra de vecina,ah?m-am strambat la el cat de urat am putut cand l-am auzit.
Dar Ukoto nu se opri,ci guita in continuare:
-Hmm,foarte frumoasa fata totusi,asa ca nu-mi sta in cale.....sau..Acesta il fixa cu ochii lui de sarpe pe Sasuke:Sau ii voi face acelasi lucru pe care ti l-am facut tie acum doi ani,mai tii mine Sasukkke?insa tu esti baiat,iar ea este fata,acolo exista mult mai multa satisfactie....ranji Ukoto..
La aceste cuvinte,temperamentul lui Sasuke se schimba radical,mana incepu sa ii transpire,i-ar genunchii sa ii tremura,puteam auzi de la 2 metri maraitul fioros al brunetului,care era gata sa explodeze de nervi..
-N-ai indrazni!il acuza Sasuke,vocea lui fiind rece si foarte timorata..
Ukoto se apleca in fata pentru al privi pe brunet fata in fata:
-Ma provoci?raspunse Ukoto cu vocea amuzata si cu privirea dezgustata...
Cand auzi asta,Sasuke facu incet si calculat doi pasi in spate,si isi apleca capul in fata,oftands..
La acest raspuns Ukoto zambi satisfacut si pleca.Bine acum mi-a revenit si mie vocea:
-Ce sa imi faca?l-am intrebat eu putin speriata de reactia lui Sasuke la cuvintele acelui cadavru umblator.
Acesta se intoarse cu fata la mine si afisa un zambet fals,mangaindu-ma cu mana pe obraz,apoi rasufla incet si sopti:
-Nimic,nu ii voi permite sa mai faca asa ceva niciodata!Sasuke facu o grimasa,amintindu-si probabil ceva ce nu ar fi vrut..
Acum era randul meu sa dau ochii cu tatal meu si sa aflu pentru cate decenii voi fi pedepsita,avand in vedere ca "desteptul"de Naruto il suna ieri si il intreba cum ma mai simt si daca mai am piciorul in gips.Ohh...afurisitul asta o v-a pati destul de urat maine cand ma voi intoarce la scoala,naiba stie cum face,dar mereu blondul acesta zurliu reuseste sa ma bage in belele..ma gandeam sa il dau cu capul de tabla pana se va sparge,tabla,caci capul lui,nici o sansa....sau poate sa il bat pana nu mai poate....dar stiam ca astea erau niste simple copilar